duminică, 24 martie 2013

Indiciul pentru vacanta perfecta


     Lumina soarelui invaluie peretii intregii camere in nuantele delicioase al unui rasarit de o frumusete fermecatoare. Ma intind inca somnoroasa, si imi inchid din nou ochii. Nu imi mai este somn, dar senzatia de relaxare totala care ma cuprinde este atat de placuta.. parca tot ce imi mai lipseste este imbratisarea lui. Incerc sa imi apropii trupul de trupul lui sperand aproape inconstient sa primesc o imbratisare, dar dau doar peste cearceaful mototolit si rece.
     Imi deschid ochii oarecum confuza. Oare unde este iubitul meu? Hmm.. Apuc o suvita din parul negru si lung incep sa o infasor pe deget, oarecum nerabdatoare. Cercetez atenta camera, incercand sa descopar macar un mic indiciu care sa imi dezvaluie unde a plecat. Este weekend, iar eu sunt obisnuita ca in astfel de zile sa ma trezesc in bratele lui, dar patul este acum parca mai gol ca niciodata. In jurul lui dragutul de el a imprastiat petale sangerii de trandafir. Oare la ce s-a gandit?
     Ma ridic din pat si zambesc cand simt sub talpi catifeaua petalelor de trandafir. Ma indept spre fereastra, sperand sa il vad in gradina plina cu flori spionadu-mi fiecare miscare si admirandu-mi incantarea, dar nu este acolo. Dezamagita imi indrept privirea spre biroul pe care inca sunt resturi de lumanari parfumate,  carti si foi amprentate cu povesti de dragoste. Pe birou ma asteapta un plic mov. Nu ma pot abtine cand vad scrisul lui pe plic, si il deschid nerabdatoare. "Urmeaza indicatiile.. sper ca aceasta surpriza sa fie pe placul tau. Indiciul este o combinatie ametitoare de dulce, acrisor si putin sarat, toate intr-un mixt ametitor de senzatii. Iti suna cunoscut, nu este asa? Gandeste-te la prima noastra intalnire!
      P.S: Sper ca petalele de trandafir sa iti mangaie trupul gingas atata timp cat nu sunt langa tine."
      In minte imi revin succesiv imagini de la prima noastra intalnire. Ne-am cunoscut la o expozitie de pictura, el era cel care pictase un tablou abstract care mi-a atras atentia. Sunt o mare amatoare de frumos, iar tabloul acela chiar ma facuse sa vreau sa ii descifrez misterul. Aparent, un joc de culori pata centrul panzei intr-un mod halucinant. Atunci mi-am zis ca doar un copil putea picta asa ceva, parea o imagine simpla dar atat de frumoasa.. expozitia se inchisese si eu tot priveam tabloul inca fascinata, atunci a aparut el si mi-a adus o cafea zambindu-mi oarecum amuzat. L-am privit si mi-a placut din prima clipa, intre noi parca era o atractie de care eram amandoi constienti. Am inceput sa vorbim de parca ne cunosteam de o viata si dupa am mers la o cofetarie care era aproape de expozitie. Eu mi-am comandat o placinta cu branza (putin sarata) iar el o tarta cu fructe acrisoare. Oare despre asta sa fie vorba?
      Nu ma gandesc prea mult, si altceva nici nu imi trece prin minte. Ma imbrac cu pardesiul turcoaz si imi trag cizmele pe picior fara sa apuc sa le deschid fermoarul. Sunt atat de nerabdatoare! Iau cheile de la masina si aproape ca alerg pana in fata casei. Deschid portiera si ma sui in masina tremurand de nerabdare. Conduc pana in centrul orasului simtind ca nu mai imi pot stapani emotiile. Ma tot intreb oare la ce s-a gandit. Stiu ca adora sa imi faca surprize, si gandul asta ma face sa tresar de incantare.
       Ajung in fata cofetariei si intru in cladire zambind incurcata. Ce fac aici? Nici macar nu stiu ce caut.. Hm. Din fericire un ospatar ma vede si se apropie de mine.
      - Buna ziua.. sunteti cumva Carla?
      Il privesc uluita. Oare de unde imi stie numele?
      - Da, eu sunt.
      - Asteptati un moment.
      Imi aduce de pe o masuta un pachet invelit in hartie mov, aceeasi culoare ca cea a plicului pe care il gasisem pe birou. Il iau si ii multumesc pentru amabilitate, dupa ma asez la o masuta si il deschid abia abtinandu-ma sa nu ii sfasai ambalajul atat de frumos. Inauntru ma asteapta un saculet din catifea de culoarea cafelei cu lapte. Zambesc incantata si ii trag sunurul, deschizandu-l. Inauntru se afla un superb costum de baie si un alt plic mov pe care scrie "Vancanta perfecta". Deschid plicul nerabdatoare si din nou recunosc scrisul iubitului meu: "Ghici unde plecam maine?!" Hmm..
      Ma uit din nou in saculetul de catifea sperand sa gasesc un alt indiciu, si dupa imi dau seama. Costumul de baie este un indiciu!

    Ii cercetez atenta croiala fina. Materialul pare de calitate si imi plac foarte mult culorile lui. Combinatia de portocaliu, cafeniu si mov creeaza un contrast atat de placut, si parca ma fac sa zambesc. Nu credeam ca un simplu costum de baie imi poate transmite atat de multa buna dispozitie. Modelul este perfect si sunt sigura ca o sa reuseasca sa imi scoata trupul in evidenta. Gasesc agatata de el o eticheta si citesc incantata numele firmei producatoare - Jolidon. Hmm.. stiam eu ca iubitul meu are gusturi bune. Intregul ansamblu de contraste ma duce cu gandul la caldura si frumusetea halucinanta a Egiptului. Mereu mi-am dorit sa vizitez acest loc exotic si sa aflu cat mai multe despre vechile civilizatii care au trait pe acele taramuri, dar niciodata nu am avut ocazia.
    Oare este posibil sa plecam in Egipt? Gandul ma face sa zambesc plina de incantare, si imagini efemere cu noi doi stand imbratisati pe o plaja aproape pustie, vizitand piramide vechi de sute de ani sau degustand mancaruri delicioase mi se deruleaza prin minte. Mi-as dori foarte mult sa facem scuba diving in Marea Rosie. Am admira impreuna recifurile de corali si micutii pestisori, scoicile si stelutele de mare. Mereu mi-am dorit sa imbrac un costum de scafandru si sa inot printre micutile creaturi marine, sa simt ca ma contopesc si eu cu minunile adancurilor apelor si devenim una, ca sunt si eu parte din Sufletul Marii. (Sursa foto: http://www.superegipt.ro/scufundari-in-egipt-preturi-si-detalii )



      Inainte sa imi dau seama, iubitul meu se aseaza in locul liber de la masa la care stateam si imi zambeste plin de incantare. Ii raspund si eu la zambet, facandu-i copilareste cu ochiul.
      - Deci.. ? ma intreaba el sugestiv.
      - Egipt? il intreb tremurand de emotie.
      - Cum ai ghicit?
      Pare uimit. Chicotesc incantata.
      - Costumul de baie a fost un indiciu mult prea bun, ii spun radiind de fericire.
      - Atunci inseamna ca el chiar si-a indeplinit scopul.
      - Bineinteles!
      Ma saruta si simt ca lumea ne apartine, ca suntem capabili de orice atata timp cat ne avem unul pe altul. Se desprinde din sarut cu greu si comanda o sampanie.
      - Sampanie? il intreb eu curioasa.
      - Da.. trebuie sa sarbatorim! Maine plecam in cea mai frumoasa vacanta pe care am putea-o petrece impreuna.
       Ma saruta iar, si eu ii multumesc in gand Creatorului ca l-am gasit, ca ne-am gasit, ca suntem impreuna si ne completam reciproc, formand un intreg atat de aproape de perfectiune.

         Articol scris pentru  Super Blog Spring 2013-proba 10

4 comentarii:

(..) si atunci am sters tot ce reusisem sa scriu, si am desenat doar o pereche de aripi sfasiate de dor..