marți, 30 aprilie 2013

Anonimului care crede ca le stie pe toate (2)


    Ma mai surprind intrebandu-ma cine naiba esti. Si daca macar tii la mine, sau cat de bine ma cunosti, cat te intereseaza persoana mea, in ce relatii suntem in viata reala, etc. O sa pastrez aceste intrebari pentru mine.
    As vrea sa stiu doar daca crezi ca voi putea fi vreodata fericita. Si daca nu crezi asta, sa imi spui si de ce.
    Nu imi place sa "cersesc" raspunsuri, dar stiu ca daca nu fac asta nu am nici o sansa sa rezolv aceasta dilema. Te rog sa imi raspunzi!

     A.

luni, 29 aprilie 2013

Regretele vin intodeauna prea tarziu


   Cand nu stii daca sa ramai sau sa pleci, intoarce-te cu spatele si fugi cat te tin picioarele. Nu iti trebuie nici un motiv, tu doar sa stii ca intodeauna cel ce ramane continua sa spere, iar in situatiile astea speranta poate aduce doar suferinta. Fugi si cauta alte povesti!
   Imi pare rau ca s-a ajuns aici. Era fix momentul ala cand ma tineai in brate si eu nu ma mai gandeam la el. Nu sunt nebuna, deci stiu cand sa renunt. Gelozia ma face proasta si nesigura pe mine. Trebuie sa fac cumva ca astea sa inceteze.
   Nu trebuia sa beau atat de mult, dar macar cand m-am trezit am stiut ca sunt eu. Ai reusit atunci sa ma scoti din minti. Ti-am mai dat o ultima sansa si ai pierdut-o. Nu stiu a cui este vina: a ta ca nu mi-ai dat niciodata suficient, sau a mea ca nu m-am multumit cu ceea ce am avut. Poate am gresit amandoi.
   Imi pare rau ca s-a ajuns aici. Cam tarziu sa imi vreau amicul inapoi.

    Anemona.

sâmbătă, 27 aprilie 2013

Daca as sti..


    Ce usor ar fi totul daca am fi constienti ce si cat meritam.
    Probabil am inceta sa mai alergam dupa iluzii care nu se potrivesc firii noastre si cu siguranta nu am mai lua decizii care sa ne contrazica intreaga fiinta. Am suferi doar atunci cand trebuie, si acea suferinta ar fi blanda si absolut necesara - ea doar ne-ar purifica sufletul.
    As avea nevoie sa stiu ce merit, ca sa stiu ce ar trebui sa obtin. Sunt stupid de nehotarata si zapacita. Am nevoie mereu de cineva care sa imi aminteasca ce vreau, ce sper, ce visez.. Din fericire exista acum o astfel de persoana in viata mea.
    Nu sunt multumita. Nu vreau sa imi mai dicteze cineva fiecare miscare, chiar daca am nevoie de asta atat de mult. Vreau sa ma descurc si singura. O sa invat asta.. intr-o zi.

     A.

vineri, 26 aprilie 2013

Fuga (de el, de mine..)


    Am vrut sa vad si sa descopar tot ce tine de tine, dar tu nu m-ai lasat. Probabil ai crezut ca nu merit, ca imediat ce am inceput sa ma dezbrac de secrete ai fugit. La inceput am alergat dupa tine si dupa toate visele mele.
    Daca sa iti urmezi visele este o greseala, am gresit. Si mi-a placut. Am continuat sa gresesc la infinit, mi-a placut la nebunie sa sufar cu gandul la tine. Era un gest sadic sau nesabuit, dar crede-ma ca prefer starea aceea usor masochista in locul amortelii asteia dulci care m-a cuprins acum. Nu mai simt nimic. Nepasarea asta este ciudata, nu ma caracterizeaza..
    Probabil m-am plictisit sa alerg. Copii au mai multa energie.

    Anemona.

miercuri, 24 aprilie 2013

News


      Imi beau cafeaua in timp ce rasfoiesc pagini din ziarul vietii mele. Imi aprind cu ciudat de multa indemanare tigara si trag un fum. Hmmm..
      Citesc primul titlu si mi se pare destul de interesant. "Cum iubeste ea". Suna promitator, dar continutul articolului ma dezamageste : "Ea ii iubeste cu adevarat doar pe cei pe care nu ii poate avea. Pentru ea mereu iubirea inseamna suferinta. Ea ar vrea sa il iubeasca pe 8, dar nu o sa reuseasca niciodata. Baiatul ala nu este in stare sa o faca sa sufere, si in a ei viziune - unde nu este suferinta, nu poate fi vorba de iubire". Dau pagina oarecum confuza, si trec peste titluri ca "Adori sa transformi trecutul in prezent", "Cum sa faci sa simti mai multa durere", "Putin despre disperatii dupa atentie", etc.
      Articolul "Inca te mai intrebi cine e ciudatul ala anonim?" imi atrage atentia. Citesc doar primele randuri, ca daca il citesc pe tot o sa imi pun iar intrebari la care nu are cine sa imi raspunda. "Crezi ca iti poti da seama cine este, nu e asa? Ai noroc ca nu se mai joaca cu tine. Ca nu iti lasa comentarii. Chestia asta te-ar fi framantat, si tot nu i-ai fi aflat identitatea. Ce te ingrijoreaza pana la urma? Nimic din ce a spus nu este adevarat (..)".
       Sar peste unele pagini si ajung la un articol ciudat - "Schimbare". Este o pagina pe care este scris doar "Oamenii nu se schimba, dar parerile, sentimentele si aparentele - intodeauna". Hmm.. probabil am citit suficient pentru ziua de azi. Poate o sa folosesc restul ziarului pe post de servetele.

     Anemona.

luni, 22 aprilie 2013

Frustrare


    E frustrant sa fii exact ceea ce nu ar trebui sa nu fii. Sa ai in fata ta toate motivele pentru care ar trebui sa te schimbi, si sa nu faci nimic.
    Imi rasuna si acum vorbele lui in minte. "Iti e sila de faptul ca nu crezi ca ai un loc nicaieri si ca toti sunt impotriva ta. Iti e sila de tine.. nu pentru cum arati, ci pentru cine esti" . De ce sunt asa? De unde si-a dat seama cum sunt cu adevarat?..
    Nu stiu daca sunt complicata sau ma chinui sa fiu complicata. Cert este ca nu sunt eu. Ma chinui sa fiu detestabila, doar pentru ca incerc sa explic trecutul. In mintea mea toate au un sens, dar transpuse realitatii gandurile mele pierd orice semnificatie.
    Inca mai simt ca sa imi bat joc de mine este normal. Inca cred ca durerea este o manifestare sublima a placerii (bine.. asta suna cam sadic). Inca ma cred si vreau sa fiu ciudata.
    Ma intreb de ce eu nu ma inteleg, dar el da. Nu imi pot da seama unde este eroarea.

     Anemona.

Reguli - mic ghid pentru supravietuire


    1. Lucrurile nu o sa iasa niciodata dupa planul tau. Cum mi-a spus odata un prieten, poti obtine ceea ce vrei.. dar niciodata nu o sa fie 100% asa cum ai planuit. Nu te poti astepta ca totul sa iasa asa cum vrei tu. Viseaza, dar sa fii constient ca visezi! 
    2. Poate nu reusesti sa iubesti oamenii care te iubesc la randul lor, dar macar respecta-i! Aminteste-ti cat este de greu sa tii la cineva, sa iti recunosti sentimentele.. nu le da sperante, nu ii amagi ca poti deveni tot ceea ce isi doresc cand deja esti acel cineva, doar respecta si admira-le curajul. Tu ai iubi pe cineva ca tine?..
    3. Fugi de langa orice te face sa suferi, indiferent daca este o situatie sau o persoana. Nu este un gest las, asta o fac doar oamenii curajosi. Putini sunt capabili sa plece la timp, multi se chinuie sa scrie continuarea unor povesti care nu mai exista.
    4. Vei sti ca nu mai este dragoste atunci cand vei ajunge sa iubesti mai mult amintirile decat persoana care iti este alaturi. Daca suferi, reciteste pasul 4.
    5. Daca esti un visator (ca mine) risti ca povestile sa fie doar in capul tau. 
    6. Oamenii te pot ajuta cu sfaturi, dar deciziile trebuie sa le iei tu, chiar daca nu stii ce vrei.
    7. "Iubirea nu se cumpara, dar se plateste scump". Tine minte asta!!
    8. Nimeni nu apartine nimanui. Ca sa nu suferi niciodata, nu trai niciodata cu iluzia ca apartii cuiva.
    9. Intr-o zi toate vor fi amintiri. Traieste asa cum vrei, asa cum simti. Regulile sunt doar in mintea ta. Nu putem trai altfel decat gresind.
   10. Sa nu iti fie niciodata rusine sa fii tu. Cine nu te accepta asa cum esti nu te merita. Si doar oamenii care te merita iti vor ramane alaturi.

   
     Mesaj pentru anonimul care crede ca le stie pe toate: De ce crezi ca ar fi trebuit sa nu incerc atat de mult sa reneg sentimentele pentru Copil? Tu chiar crezi ca as fi avut vreo sansa? Si de ce esti asa sigur ca ceea ce mi-ai spus in primul comentariu este adevarat?

     Anemona.

duminică, 21 aprilie 2013

Anonimului care crede ca le stie pe toate.


                    Draga anonimule care crezi ca le stii pe toate,

      
     Iti multumesc pentru oportunitatea de a scrie aceste randuri (nu stiu daca sunt ironica). Ultima scrisoare pe care am scris-o a fost cea pe care i-am dat-o de ziua mea. A fost de o sinceritate dureroasa, aproape halucinanta. Aia a fost ultima incercare, si pana atunci cred eu ca am facut destule. Poate el nu a fost sa fie al meu, habar nu am. Sau poate nu m-am straduit eu suficient. Dar cum poti tine cu forta un om langa tine, chiar daca ai fi dispus sa faci (aproape) orice?..
     Pana la urma e un copil. Si nu are nevoie de mine. De ce crezi ca ar fi meritat mai mult? De ce i-as fi daruit lucruri pe care nu le-a cerut niciodata?..
     Nu inteleg de ce iti pasa. Ti-am sters comentariul pentru simplul fapt ca continea nume. Nu imi (mai) ascund identitatea, dar persoanele care fac parte din viata mea vreau sa fie oarecum protejate. Nu merita sa aiba probleme din cauza mea. Dar pentru ca ai folosit nume mi-ai atras atentia. Ma cunosti. Ma cunosti si tot tragi concluzii tampite.
      Nu o sa te intreb cine esti. O sa te intreb doar daca vrei sa ne jucam.  Astept raspunsul in comentarii. Imi voi da seama ca esti tu. Si sunt convinsa ca ai intrebari multe, la fel cum am si eu. 

      
      Anemona.

Cea mai frumoasa minciuna

   - Esti perfecta.
   - De ce? Pentru ca sunt singura fata care este obsedata de jocuri de strategie pe care o cunosti?
   - Nu la asta ma refer..
   - Dar?
   - Esti destul de draguta.
   - Taci.
   - Si ai un suflet bun.
   - Hmmm.. taci.
   - Suna ciudat, nu?
   - Cam da.

    Si cine are nevoie de adevar, cand minciuna e ataaaat de dulce?

    Anemona.

sâmbătă, 20 aprilie 2013

Fascinatia luptei


    Incep sa cred ca imi place mai mult lupta decat recompensa. Cand obtin ceea ce vreau, ma apuca teama. Am vrut chestia asta? Sau cum s-a ajuns aici? In fine..
    Am vise imposibile pentru ca este de un milion de ori mai fascinant sa lupti pentru ele decat sa le indeplinesti. Si cine are nevoie de realitate, cand scopul in sine e atat de frumos?..
    Cred ca mi-e frica. Mi-e frica sa ma trezesc si sa vad ca totul este un vis. Sa nu ma trezesti, te rog! Ai mila.. uita-te ce frumos dorm. Si ce dragut si sincer zambesc cand te vad. Si.. si daca e iubire?!

    Anemona.

joi, 18 aprilie 2013

Nu-i iubire..


    "Nu-i iubire" mi-am spus, pentru prima data dupa mult timp zambind chiar sincer.
     Am rasuflat usurata.
     In ce s-a transformat obsesia aia dulce?
     Nici nu ma mai gandesc la el. Il vad, si am senzatia aia de gol in propria fiinta. Ma gandesc cum omul ala a putut insemna atat de mult (in fine, ceea ce credeam eu despre el). Acum regasesc in altcineva ceea ce vedeam in el, dar nu sunt indragostita. Nu pot iubi aceleasi lucruri de doua ori, as fi chiar idioata.
     Sunt a altuia si nu sunt. In orice caz, am fost. Acum imi incredintez sufletul doar demonilor mei.

     "Nimeni nu o sa ma (mai) faca niciodata sa sufar, pentru ca imi apartin doar mie."

      Anemona. (17.04.2013)

marți, 16 aprilie 2013

Alegeri


     Daca ar fi sa aleg dintre placere si prietenie, as vrea sa aleg prietenia.
     Mi-e frica. Si de obicei cand imi este frica, fug. Dar ce ramane de facut cand nu mai am unde sa fug?
     Sper ca postarea asta e intr-un fel codata. Nu intelegi? Perfect! Mi-am indeplinit scopul.

     "Nimeni nu stie sau va sti vreodata"..

      Anemona.

duminică, 14 aprilie 2013

Justificare


      - Am nevoie de durere ca sa ma simt reala.
      - Nu te inteleg.
      - Nici eu.
      - De ce faci asta?
      - Merit sa sufar.
      - De ce?
      - Sunt un om rau.
      - Nu esti.
      - As putea fi buna, dar nu sunt. Deci sunt rea.
      - Poate esti undeva pe la mijloc.
      - Nu exista mijloc. Exista doar extreme.
      - Tot nu inteleg.
      - Nu ai cum sa intelegi. E.. complicat.
      - Nu inteleg pentru ca nu ma lasi sa inteleg.
      - De ce te-as lasa?
      - Imi pasa.
      - Asta e minciuna mea preferata.

      Anemona.

vineri, 12 aprilie 2013

Narcisism


     Ma fascineaza caracterul uman. Il iubesc si il detest in aceeasi masura.
     Imi place ca oamenii mereu ma surprind. Asteptarile nu au nici o legatura, am invatat ca nimic nu o sa iasa niciodata asa cum ai planuit. Vrei sa ma contrazici? Daca poti, incearca! Dar iti spun ca asteptarile noastre, imaginatia sau ideile.. nimic nu se compara cu realitatea! Nu incerca sa gasesti raspunsuri, traieste pur si simplu.
     Oamenilor nu le pasa. Sau daca le pasa, le pasa doar pentru ca vor sa se ajute pe ei, facandu-ti bine tie. Nu intelegi? Aici fiecare e pe cont propriu. Suntem de un egoism infiorator, si nu exista nici o exceptie. Asta e parte din firea noastra.
     Sunt caractere si caractere, dar pana la urma toti avem ceva in comun. Toti vrem sa ne fie bine in primul rand noua. De multe ori egoismul se transforma in narcisism, ne iubim intr-un mod bonlav si aproape nici nu constientizam asta.. Probabil este normal sa ne vrem binele, probabil trebuie sa incercam sa se iubim.. dar ce se intampla daca este o iubire inutila? Oare eu merit sa ma iubesc?..
     Azi nu stiu daca ce simt pentru mine este ura sau doar o iubire bonlava.

    Anemona.

joi, 11 aprilie 2013

Un spatiu vid


    De ce te incapatanezi sa mangai nimicul care sunt?..
    Nu stiu ce vezi tu in mine, si nu stiu ce vad ceilalti. Eu vad doar un spatiu vid. Da, combinatia asta de cuvinte m-ar putea defini foarte bine. Sunt ca o camera plina cu nimic altceva inafara de aer. Si nici macar nu e aer curat, de munte.. daca vrei sa respiri in sufletul meu trebuie sa ai plamani foarte buni. Sunt prea multe ganduri imbibate in fum de tigara, ganduri nedigerabile, ganduri care sunt sigura ca te-ar ingrozi. Iesi cat mai ai timp, pleca! Camera asta nu are nevoie de chiriasi.
    Mi-as dori sa mobilez spatiul cu mobila pastelata, probabil o gramada de dulapuri in care sa depozitez amintiri. Totusi mi-e frica sa umplu spatiul asta cu ceva, si nu vreau ca structura camerei sa se schimbe. Daca nu o sa mai fie niciodata la fel? Schimbarea chiar e necesara? Da de ce naiba te intreb pe tine, eu sunt proprietarul..
    Hmm.. imi spui ca vrei sa locuiesti in sufletul meu si eu iti zambesc, indemandu-te sa fugi. De ce nu ma crezi? Doar zambetul este fals, nu si gandurile. Ai putea gasi o camera mai buna decat asta, stii si tu. Asta nici macar nu are vedere spre mare. Si in caz ca te muti in sufletul meu, nu o sa te las sa iti aduci nici un fel de mobila. Vreau sa lasam tot ce ne aminteste de trecut trecutului.. Si totusi, de ce naiba ai vrea camera asta? De ce? De ce ma vrei pe mine?
    Si da, chiar vreau raspunsuri la intrebarile astea!

      Anemona.

luni, 8 aprilie 2013

Azi ma simt..


    Azi ma simt.. ciudat de impacata cu mine.
    Azi cred ca merit ceva mai bun.
    Azi am primit raspunsurile de care aveam nevoie, chiar daca am uitat sa pun intrebarile. Mi-a fost teama.. a trecut. Era doar o stare.
    Azi ma privesc in oglinda si nu mai vad un montru. Demonii sunt tot acolo, dar ei sunt parte din mine. Pentru prima data ii accept. Vreau sa invat sa ii iubesc, sau macar sa imi placa partea asta a mea. Oare exista intuneric in oricine?
       ..
    Dar cine naiba are nevoie de raspunsuri la aceasta intrebare?
    Stiu ca exista. Exista intuneric si lumina. E suficient. De ce as avea nevoie de mai mult, cand propria fiinta imi e suficienta?! Azi nu imi mai pasa de ceilalti. Pot sa zambesc..

    Anemona.

vineri, 5 aprilie 2013

Sa scriem!


    Hai sa scriem.. te roooog!
    Hai sa desenam conturul monstrilor pe care ii ascundem in interior. Putem face asta? Pai de ce nu.. ? Daca nu l-ai vazut niciodata, incearca doar sa iti imaginezi. Si dupa scrie despre asta. Chiar daca ai talent la desen, tu doar scrie.
    De ce vreau sa scriem despre monstri? Pai.. de ce nu? Vreau sa stiu si partea asta a ta.
    Scrie despre demonii tai pana ajungi sa ii cunosti. Dupa povesteste-mi despre ei.
    Arata-mi toate fetele tale, toti demonii.. promit ca nu o sa fug. Ai mei sunt sigura ca sunt mai rai.
    Ti-am aratat vreodata cat de intuneric este in mine?.. Nici nu vrei sa iti arat, nu e asa?
    Ce e asta? Un fel de monolog adresat? Adresat cui?..
    Hmm..
    Inchid ochii si ma gandesc la prima persoana care imi vine in minte. Nu este el. Si zambesc.
 
    Anemona.

joi, 4 aprilie 2013

I hate everything about you



Every time we lie awake
After every hit we take
Every feeling that I get
But I haven't missed you yet

Every roommate kept awake
By every sigh and scream we make
All the feelings that I get
But I still don't miss you yet

Only when I stop to think about it

I hate everything about you
Why do I love you
I hate everything about you
Why do I love you

Every time we lie awake
After every hit we take
Every feeling that I get
But I haven't missed you yet

Only when I stop to think about it..

I hate everything about you
Why do I love you
I hate everything about you
Why do I love you

Only when I stop to think
About you, I know
Only when you stop to think
About me, do you know

I hate everything about you
Why do I love you
You hate everything about me
Why do you love me

I hate
You hate
I hate
You love me
I hate everything about you
Why do I love you??


    E chiar dragut sa iti asculti gandurile transpuse intr-o melodie ce nu iti apartine.
    A.

luni, 1 aprilie 2013

Drumul spre fericire


     "Esti trista.. esti infinit de trista.. ti-ai vazut vreodata chipul in oglinda? Mi-ai spus ca ti-e teama sa te privesti. Chiar urasti sa vezi ce ai devenit?..
      Nu esti o persoana asa rea. Poate nu esti o buna scriitoare, dar nimeni nu s-a nascut invatat. Si tu ai tot ce iti trebuie: ai idei (poate prea multe), esti creativa, ai timp, iti place sa faci asta.. de ce te abati singura de la drumul tau? De ce nu vrei sa intelegi?
      Nu te-a condamnat nimeni. Poti sa renunti oricand, nimanui nu ii pasa. Asta nu este blestemul tau, este alegerea ta.
      Esti trista.. dar nu numai scrisul te face nefericita, nu e asa? 
      Pana la urma ce e nefericirea? E doar absenta fericirii? Unii ar spune ca e cu siguranta drumul spre fericire, dar nimeni nu poate da o definitie exacta. Ce iti mai trebuie, cand ai gasit calea? De ce nu poti sa fii multumita?
      Rasufla usurata pentru ca suferi, pentru ca inca mai ai lacrimi. Atata timp cat poti sa mai simti, nimic nu e pierdut.. drumul spre fericire e in tine. L-ai gasit deja, incearca doar sa il urmezi. 

                                                                                             I.T.M"