marți, 11 februarie 2014

Suntem tineri..


   Suntem tineri si avem impresia ca vesnicia ne curge prin vene. Avem senzatia ca timpul este de partea noastra, nu ne gandim niciodata la moarte si nu avem curaj sa ne implinim visele pentru ca simtim ca avem suficient timp la dispozitie.
   E o minciuna. Ne mintim singuri, ne aruncam voit in bratele monstroasei iluzii. Ce poate fi mai rau decat sa te minti singur?..
    Am crezut ca am suficient timp la dispozitie sa te fac sa ma intelegi, dar simt ca e zadarnic.. ma sufoca gandul ca nu iti sunt suficienta. Imi pare ca aud soaptele ticaite ale timpului si simt cum moartea ma imbratiseaza. Cu fiecare secunda care trece sunt mai aproape de batranete, de neputinta, de moarte..
    Nu mai am timp si chiar daca as avea, nu as rezolva nimic.
    Azi te urasc. Incepe sa imi placa.

miercuri, 5 februarie 2014

19 ani..


    Inca ma mai intreb de ce oamenii isi sarbatoresc zilele de nastere. Nu gasesc raspunsul. E ciudat.
    Probabil in trecut varsta era un indicator al timpului de supravietuire. Resursele erau limitate si traiai cat timp puteai face fata conditiilor de viata.
    De ce oamenii isi sarbatoresc zilele de nastere?..
    E ziua mea si astfel de idei imi bantuie prin minte.
    Eu nu inteleg de ce oamenii isi sarbatoresc ziua de nastere. Pentru mine e doar o ocazie sa vad cine m-a uitat.

sâmbătă, 1 februarie 2014

Mereu mi-am dorit..


    Nu am fost niciodata multumita cu ceea ce aveam. Mereu mi-am dorit altceva, ceva mai bun, mai mult, mai potrivit pentru mine.. imi vine sa rad la cat de incoerenta in idei sunt.
    Mereu mi-am dorit sa imi fortez limitele, convinsa fiind ca daca ma indrept spre imposibil limitele vor disparea, iar granitele vor deveni doar o amintire. E ciudat cat de incapatana pot fi daca imi pun ceva in minte, sunt pornita pe cele mai nebunesti idei si nimic nu ma impiedica sa cred ceea ce imi doresc.
    Mereu mi-am dorit sa fiu scriitoare si sa calatoresc in toata lumea. Mi-am dorit sa cunosc oameni noi, sa respir alt aer si sa vad locuri pe care le-am putut admira doar in filme. Voi reusi sa fac acest ultim lucru cand nu ma voi atasa de oameni.
    Mereu mi-am dorit sa pot sa zbor. In naivitatea mea credeam ca acesta este singurul remediu pentru teama de inaltime.
    Mereu mi-am dorit sa fiu alta persoana, persoana care ar putea sa te faca fericit cu adevarat. Oamenii ca tine au nevoie de fericire.
    Acum vreau doar ca regretele sa dispara si sa ramana doar fascinatia unei clipe efemere...