Au trecut doi ani de cand scriu pe blog si simt ca starile doar s-au ameliorat. Nu s-a schimbat nimic. Aceeasi conditie, aceleasi framantari, aceleasi probleme, aceleasi intrebari fara raspuns (ok, am gasit raspunsurile la majoritatea, dar sunt prea incapatanata ca sa le accept).
Pe celalalt blog nu ma baga mai nimeni in seama. E doar un.. jurnal. Incepe sa imi placa, in mod ciudat nu simt ca vorbesc singura.. imi scriu mie. O cert pe cea din trecut si o implor pe cea din viitor sa faca ce ii spun. Degeaba. Nu ma asculta. Oricum, ceea ce vreau azi maine o sa imi para banal. Nu am putut niciodata sa fiu hotarata. Cred ca daca mi-as urma toate impulsurile, ori m-as distruge.. ori as deveni mai buna, mai sigura. Nu stiu. Nu vreau sa stiu. Nu sunt omul care sa riste atat de mult, atat de des..
In fine. Probabil ca ar trebui sa va multumesc. Voua, oameni nepasatori, oameni care doar citesc si judeca (majoritatea).. sau poate sa le multumesc celor care vor sa ma ajute, sau celor care vor sa ma desluseasca (de parca as fi eu nu stiu ce mister Universal), celor care vor sa ma faca sa cred ca Creatorul meu este Dumnezeul lor :)) (oameni care isi dovedesc fanatismul intr-un mod penibil). Oricum.. multumesc. M-am descarcat de multe ori aici. Cui a avut rabdarea sa citeasca (si nu stiu din ce motive ar face asta) .. multumesc. Sincer.
Tin sa va anunt ca de 1 Decembrie toti cei care doresc unirea Basarabiei cu Romania sunt invitati sa poarte un steag tricolor la festivitatile ce vor avea loc in Alba Iulia si Chisinau (detaliile evenimentului aici). Pentru doritori transportul este asigurat din toate judetele tarii din cate am inteles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
(..) si atunci am sters tot ce reusisem sa scriu, si am desenat doar o pereche de aripi sfasiate de dor..