Scrisoare pentru barbatul ideal

           Dragul meu,
  
      
    Ei spun ca tu - idealul meu - nu existi. Oamenii imi spun ca nu am nevoie de o jumatate, se jura ca nu as avea nevoie de tine pentru ca sunt completa in simplitatea mea. Dar cand am avut eu nevoie de parerile lor? Cum ma pot contrazice cand stralucirea privirii tale imi lumineaza orice vis? Cine altcineva poate sti adevarul in afara umilei mele fiinte, fata pe care de fiecare data cand ochii tai patrunzatori o cerceteaza atent simte scantei electrice parca in oricare colt al sufletului?..
   Eu stiu ca existi. Sunt sigura. Nu este vina mea ca te caut cu disperare in orice barbat din viata mea. Tu esti fiinta care ar trebui sa ma completeze la fel cum noaptea completea ziua pentru a ne darui noua - muritorilor - o sansa de a ne trai firesc vietile atat de diferite. Sufletul imi este ca un puzzle, toate piesele sunt complete, le am pe toate ascunse in mine.. dar nimeni nu are rabdarea necesara sa le caute, ca sa nu mai aduc in discutie asamblarea lor. Ma simt trista si am impresia ca nici tu - idealul meu - nu te arati deloc interesat de tainele propriei mele fiinte.
    Am avut norocul sa te reintalnesc, sa imi vad visele si sperantele intrupate intr-un baiat fermecator si enigmatic. Da.. te-am regasit acum mult timp, te-am regasit intr-o persoana pe care simteam ca o cunosc de o viata. Cand ii priveam ochii simteam ca toate alegerile pe care le-am facut de cand m-am nascut si pana cand sa il intalnesc capata sens. Era destinul meu.
    Baiatul era de o tristete misterioasa ce inspira iubire. Recunosc ca sentimentele mele s-au nascut din dorinta de cunoastere, poate chiar mila, dar te asigur ca tot ce am simtit a fost de o sinceritate care mi-a intunecat orice urma a logicii propriilor idei, a fost singurul moment din viata mea cand focul ratiunii s-a stins in fata unei inimi care incerca sa iti inspire iubire. Pentru prima data in viata mea iubeam cu adevarat. Nu stiu nici pana in ziua de astazi daca sentimentele mi-au fost impartasite, asta este singurul meu regret. Daca ar fi putut sa imi marturiseasca macar conturul unei idei..
    El era mult prea paranoic ca sa se increada in mine. Mi-a spus ca orice as face sau as spune, nu ma va putea niciodata iubi. Se temea de iubire cum se tem oamenii de bolile grave, si orice as fi simtit a incercat sa ma indeparteze. Nu isi riscase niciodata inima, si eu nu eram o exceptie. Nu dorea sa imi ofere nimic, incercand disperat sa ma sperie ca nu cumva sa fie nevoit sa se descopere in fata mea. Baiatul perfect pentru mine era cea mai lasa persoana pe care am cunoscut-o vreodata.
     Tu - idealul meu - de ce te-ai intrupat in el? De ce i-ai daruit pe langa toate calitatile pe care le doream sa le posede a mea jumatate (suflet bun, creativitate, inteligenta, umor) si aceasta lasitate care i-a paralizat toate simturile? De ce l-ai facut incapabil sa ma iubeasca?
     Acum nu mai conteaza raspunsul. Nu trebuie sa imi dai tu explicatii pentru alegerile lui. Este doar vina mea ca te-am regasit intr-un chip atat de nepotrivit..
     Eroul meu, vreau sa ne intalnim. Vreau sa ma lasi sa ma indragostesc de adevaratul tu - iubitul ideal - si nu de o iluzie incapabila sa ma inteleaga. Tu esti printul la care visam cand citeam povestile minunate cu printi si printese atunci cand eram doar o copila naiva.. Tu esti cel care detine super-puterea de a ma face fericita. In imaginatie ti-am construit chipul ideal si buzele care s-ar mula perfect pe ale mele. Ai cel mai placut parfum capabil sa seduca chiar si cele mai dificile femei, parfumul Super Playboy care combina dulceata florii de begmota cu aroma tare a boabelor de piper si deliciosul mar. Esti perfect... pentru mine.
    Lasa-ma sa te cunosc cu adevarat la o intalnire romantica in localul meu preferat si scuza-mi scrisul stangaci si emotiile. Te rog.. raspunde-mi la scrisoare si accepta macar sa imi dai o sansa. Nu ma mai lasa sa ma indragostesc de toate iluziile efemere ce imi amintesc de tine!
    Sper ca ideea de a te implora sa imi acorzi o sansa printr-o scrisoare sa nu te sperie. Este singurul mod in care ma pot exprima clar, pentru ca in fata minunatului tau chip cuvintele mi-ar pali. Te iubesc.. adevarul este ca mereu am fost indragostita de tine.. 
     Tremur de nerabdare, asteptandu-te sa ma reintregesti.
    

                                                                             A ta pentru todeauna,
                                                                              fata din ale carei vise ai fost creat.


    Articol scris pentru cea mai frumoasa proba din Super Blog 2013- proba 8