Se ia un gram de suflet si se sfarama bucati, se sfarama cu chipul infiorat de un zambet sadic, neaparat exagerat de trist. Se infasoara pulberea obtinuta in foite murdare de ganduri nespuse si urme de ruj. Iti spun ca nu este necesar sa folosesti un filtru, dar amadoi stim ca tu nu poti suporta realitatea, mereu vei alege calea usoara, ocolind cu indemanare tot ce te-ar putea rani, fugind de adevar, chiar nu iti dai seama?.. Iluziile dor. Crezi ca te droghezi cu fericire, dar aici e doar tutun ieftin cu gust mentolat, nimic special care ar putea sa te reprezinte. Fumeaza-ti visele si uita sa fii tu, arde-ti buzele incercand sa resuscitezi un vis ce nu a fost posibil niciodata, raspunde iubirii cu indiferenta si incearca mereu sa ii impresionezi pe cei care te detesta. La sfarsit, in toata suferinta ta nu iti vei gasi calea spre fericire, dar vei sti macar ca (mai) ai o sansa daca o sa ai curajul sa fii tu.
Ploua cu sentimente.. nici macar nu am umbrela. Ma acopera doar camasa ta, o bucata de carpa pe care mi-ai daruit-o intr-o seara mintindu-te ca ma protejezi. Apa imi imbraca trupul in infinite iluzii, si tu ma vezi asa cum m-ai dori, asa cum nu voi fi niciodata.. Ploua, si noi - doi idioti, ne uitam unul la altul cu teama ca o sa incepem un joc in care nimeni nu stie regulile, in care amandoi o sa (ne) pierdem. Printr-o minune ma multumesc doar sa ascult sunetul respiratiei tale, abia ma pot abtine sa nu te imbratisez. Ploua cu sentimente..
Imi simt copilaria ca o boala, Reflexie a unui gand ce parca-i mut.. Imaginea se estompeaza si pare ireala, N-a fost al meu nimic din ce am avut. In minte, amintiri ce parca nu-s a mele Imi tulbura constiinta, intregul adevar, De parca jocuri de lumini si umbre grele Ca niste pamblici mi se-mpletesc prin par. Sunt si inger si demon, mi-e tot una, Imi jur ca chipul asta trist nu e al meu, Dar masca-mi sta pe chip la fel cum Luna Isi stinge astru-n acelasi colt de cer, mereu. Zambesc, dar sigur nu-i al meu surasul Ce imi imbraca trupu-n dantela atragatoare, Parca-i otravitor si dulce, cremos mustul, Ma-mbat cu sentimente pline de culoare. Imi regasesc sufletul intr-o zi de vara, In visul lor absurd ce nu imi apartine, Dar il traiesc si pot sa zambesc iara.. Straine, eu sunt indragostita de iubire. Sunt eu, dar nu imi vede nimeni chipul Ma-nvalui cu umbre reci, doar ele inteleg Ce oamenii ignora mai tot timpul.. Nu am ce sa mai schimb, nimicul il aleg.
Iti lipesti buzele de filtru si tragi, dantela fumurie iti invadeaza plamanii si lasa urme dulci in intreaga ta fiinta. Vanilia are gust de copilarie, iti place si mai vrei, dar aroma inselatoare se schimba, expiri parfum de trandafiri, incepi sa stranuti amintiri, devii alergic si nu te poti opri, un fum, doua, mai mult, mereu e vorba de mai mult, esti bonlav si nici nu stii, nici nu iti pasa, simti doar aroma alcoolului, bautura ieftina iti imbata simturile, betie de sentimente condimentata cu atingeri de sarut, mereu contraste. Ai ajuns la filtru si nu realizezi, continui sa tragi, esti nebun, buzele iti ard si tu tot tragi, te frige si nu iti pasa, scapi tigara din maini, o stingi cu o lacrima, iti stingi visul.. Picaturi iti contureaza chipul, iti lingi buzele insetat, atata apa si nimic nu te satura.. Te-ntreb ce vrei sa simti, nebunule.. Vrei sa gusti iar vanilia? Pacat.. mai sunt doar urme de scrum. Linge-ti buzele si plangi, au gust de tine, doar asta ti-a ramas. Ma intrebase cineva de ce fumez. Fumez pentru senzatie. Sunt curioasa daca a inteles cineva ceva din poezia asta.. Putin mai aproape de Anemona.
Mi-e sufletul plin de trecut si de dor,
milioane de sentimente contradictorii.. Iluzii care nu ma lasa sa traiesc sau sa mor.
Am ochii plini de lacrimi si zambetul mi-e sters,
mereu mi-am zis ca oamenii prosti plang prea mult..
Sunt proasta pentru ca le-am aratat ca inca mai am suflet.
Aveam alcool in sange si ma simteam mai bine,
dar acum totul s-a terminat,dulcea iluzie a disparut..
E doar durere aici, si nimeni nu vrea si nu poate sa inteleaga.
Imi promit ca maine o sa imi revin, dar ma mint,
pot renunta oricand la alcool, tigari sau pastile..
De ce nimeni nu m-a invatat cum sa renunt si la acel vis?..
E toamna in tine, copilul meu drag,
E atat de toamna in tine!
In ochii albastrii ingerii toti,
Ti-au pictat o dulce amintire.
Vara s-a stins in ochii tai.
E toamna in tine, esti rece si trist,
Te ascunzi dupa o masca pictata,
Culorile-s vii, dar atat de reci,
Si nu stie nimeni sa le deosebeasca.
Nici eu n-am stiut.
E toamna in tine, copilul meu drag,
E atat de toamna in tine!
Ti-am spus odata ca iubesc toamna,
Dar tu tot nu ai inteles.
Eu iubeam toamna din tine.
E toamna afara, si-n sufletul meu
E toamna de mult, in nestire,
Frumos anotimp, mi-a pictat mereu
Gandurile-n culori de dulce amintire.
Zambesc, si sufletul mi-e tot un pastel,
Culorile sunt vii si stralucitoare,
Imi imaginez ca ratiunea mi-e ca un castel,
O cetate puternica si neschimbatoare.
Mi-as dori ca printre atatea frunze uscate,
Cu sufletele reci, pierdute si moarte,
Sa fiu doar o frunza, prin absurditate
Pictata in culori de raze de soare amestecate.
Si voi muri si eu, nu pot sa evit inevitabilul,
Si ma voi stinge intr-o zi de toamna tarzie,
Dar nimanui nu o sa ii mai pese de copilul
Care a reusit sa ajunga la ciudata concluzie.
Toamna mori, dar te nasti inapoi. Si capeti o noua sansa.
Au fost acele momente cand nu stiam cine sunt,
Si nimeni nu a putut sa imi dea un raspuns,
Am cercetat in mine in amanunt,
Dar n-am gasit nimic intr-un suflet de durere strapuns.
Sunt inconjurata de multi oameni care cersesc iubire,
Dau au sufletul gri si imi fura zilnic din propria culoare,
Imi fura din inima bucati si imi cer o despagubire
Platita in suferinta si lacrimi amare.
Am avut vise colorate, dar nu a contat,
Imediat mi le-au spulberat, nepasatori,
Cu al lor pesimism vesnic necolorat,
Si-au jucat rolul si m-au pacalit, ca niste actori.
Te rog asculta-ma acum,
nu iti cer mai mult,
nu iti cer nici macar sa ma intelegi,
de ce nu vrei sa auzi ce am de spus?..
Te rog sa nu ma faci sa plang,
caci ochii-mi sunt uscati si goi,
iar lacrimile mi se vor preface in cenusa..
De ce tu mereu ma faci sa sufar..?
Te rog sa nu pretinzi ca ma iubesti,
dragostea este un sentiment sincer,
nu poti numi asa jocul a doi copii..
De ce vrei sa ma faci sa cred ca tii la mine?
Te rog sa intelegi ca simt ceva pentru tine,
dar sentimentul asta e atat de nefiresc,
si parca presimt ca o sa ne distruga pe amandoi.
De ce iubirea asta doare?
Te rog asculta-ma,
nu vreau nimic altceva,
e randul meu sa vorbesc acum..
De ce nu ma lasi sa spun ce am de spus?
Te rog sa nu iti fie teama,
nici macar nu stii ce vreau sa iti spun,
niciodata nu ai stiut ce este in mintea mea..
Iubitule,de ce vezi un viitor acolo unde eu vad un sfarsit?..
Mi-am stins tigara mult prea devreme,
dar fumul era innecacios si nu puteam sa respir,
probabil nu eram obisnuita,erau aceleasi tigari pe care le fumai si tu..
Acum am acelasi gust ca al tau,dar de ce nu sunt fericita?
Am ascultat aceeasi melodie pe care mi-o cantai,
dar versurile parca nu mai aveau acelasi sens,
acum pareau doar niste cuvinte oarecare,iar sunetele ma scoteau din minti.
Dar daca ai canta tu aceasta melodie,oare ce as simti?
Am gustat din nou din aceeasi bautura,
dar nu am reusit sa ma imbat cu iluzii si sperante,
alcoolul avea acum un gust amar, necunoscut..
Oare chiar e aceeasi bautura?
Am simtit din nou acelasi fior cunoscut,
dar in acel moment cercetam curioasa niste ochi verzi,
iar in ei nu se oglindea aceeasi scanteie.
De ce nu am putut sa ma indragostesc iar?
Am crezut ca am inchis dragostea ce ti-o purtam intr-o carte,
care nu avea inceput sau sfarsit,
dar am facut prostia sa o rasfoiesc din nou..
De ce simt din nou ce simteam atunci?
In stomac mi-e plin de fluturi ce zboara haotic,
si eu nu stiu ce sa mai cred,
mi-e teama sa nu imi gaureasca sufletul..
Te rog, poti sa imi dai niste insecticid?
Stii,m-am intrebat de multe ori,
daca ti-am apartinut vreodata cu adevarat,
dar nu voi gasi niciodata raspunsul la aceasta intrebare..
Iubitule,scriitorii au voie sa iubeasca?
P.S:Desi au fost niste "scandaluri" pe blog in ultima vreme,eu nu il voi inchide.Am investit prea mult suflet,si nu o sa permit unor persoane "binevoitoare" sa faca ce vor pe aici.
Si Sisii, uite.. o noua poezie.Am incredere ca cititorii imi voi recunoaste stilul.Tu poti sa o copiezi adaugi la niste postari "scrise de tine" acum 928437 ani.
Ma bucur ca va place cum scriu si ce scriu.Si ca apreciati.
