Fobii

    Imi este frica de mult prea multe lucruri.
    Imi este frica de sangele altora. Cu mine nu am nici o problema, dar mereu cand vad ranile oamenilor le asociez aproape inconstient cu suferinta si imi e greu sa suport senzatiile care ma cuprind.. imi simt corpul moale, ma albesc si incep sa tremur. Sunt sensibila la durerile altora si aproape imuna la propriile dureri.
    Imi este frica de tot ce pocneste (inclusiv baloane sau bombe atomice, oricat de stupid ar suna). Teama asta porneste din faptul ca situatiile pe care nu le pot controla imi provoaca reactii neastepate, de fiecare data diferite.
    Imi este frica de oameni si de parerile sau asteptarile lor. Nu imi place sa dezamagesc, dar nu imi place nici sa ma prefac ca totul este bine cand ceva in mine se naruie. Nu suport ca oamenii sa rada de mine, am o gramada de complexe si o mentalitate de care nu am reusit sa scap niciodata (poate pentru ca nu m-am straduit suficient).
    Mi-e teama de inaltime. Mereu am senzatia ca o sa ma prabusesc, ca e doar o chestiune de timp pana cand o sa devin una cu pamantul, frangand si ultima farama de umanitate din mine.
    Imi este teribil de frica de paianjeni. Nu o sa spun de ce, dar este una din temerile cele mai mari pe care le am. Am amintiri foarte neplacute cand ma gandesc la asta, si azi am mai conturat una.
    Imi este frica de multe lucruri.. dar cel mai tare imi este groaza de el si de ce reuseste sa faca din mine.

     Anemona.