miercuri, 3 iulie 2013

Doua genti, o singura poveste...


   Stau pe banca, in parc, rasfoind cu degetele tremurande paginile cartii care mi-a captat atentia in ultima saptamana. Din cand in cand imi ridic privirea dintre pagini si privesc analitic oamenii din jurul meu. Unii sunt fericiti, unii doar se straduiesc sa para, mai sunt si oameni tristi sau care au privirile confuze ori pierdute, dar toti par ca se afla aici din acelasi motiv: cauta raspunsuri in natura, in murmurul vantului sau in dansul lent al frunzelor, in albastrul cerului sau puritatea norilor, raspunsuri la intrebari nerostite care ii macina pe fiecare in parte.
    De cand m-am angajat mi-am format un fel de rutina: stau 8 ore pe zi intre patru pereti goi, in biroul meu, incercand sa dau tot ce am mai bun, sa muncesc la randament maxim. Uneori reusesc, alteori simt ca responsabilitatile ma coplesesc, dar de fiecare data imi termin progamul de munca cu zambetul pe buze. Imi asez cu grija documentele importante in servieta mea bej (obisnuiesc sa lucrez si acasa, chiar daca este stresant imi place locul meu de munca si ceea ce fac), apuc cu mainile tremurand de dorinta copertile unei carti incepute cu putin timp in urma si aproape alerg spre prima banca libera din parcul care se afla relativ aproape de casa mea. Restul timpului il petrec citind, este una din pasiunile mele cele mai intense, ma relaxeaza si ador sa vad cum nuantele apusului coloreaza paginile cartii in nuante iluzorii, pastelate..
    - Ma scuzati, este ocupat aici?
    Imi ridic privirea aproape deranjat, curios sa vad cine mi-a intrerupt firul gandurilor. O domnisoara ma priveste zambind incurcata. Obrajii ei sunt colorati intr-o nuanta fermecatoare de trandafiriu, buzele carnoase si ochii mari, albastri ca nuanta senina a cerului. Buclele aurii, de lungime medie, ii cad peste umerii fragili urmandu-i curba seducatoare a trupului. Este imbracata intr-o rochie rosie, de lungime decenta, care ii lasa la vedere picioarele lungi, parca scluptate. In picioare are niste balerini negri. Nu pot sa nu ii observ geanta de o culoare asemanatoare cu geanta mea, dar de dimensiuni aproape duble. Ma uimeste felul cum reuseste sa poarte geanta cu atat de multa eleganta, chiar daca probabil este destul de grea. Ma intreb ce se afla in geanta ei si intrebarea ma face sa zambesc.
     - Nu.. te poti aseza.
    Imi surade si se aseaza, punandu-si geanta langa servieta mea. Ii simt acum parfumul dulceag si ma infior. O observ cum isi deschide cu indemanare geanta si scoate o carte cu coperti gri. Nu pot sa cred! Citeste "Critica ratiunii pure" a lui Kant. Ii place filosofia. Probabil ca este atat de inteligenta cat este si de frumoasa. Zambesc si incerc si eu sa citesc, dar nu ma pot concentra. In jurul nostru toate bancile sunt ocupate si oamenii se plimba binedispusi. O privesc iar - pare concentrata, pierduta printre randuri.. Uneori imi pare ca si ea ma priveste, dar cel mai sigur am halucinatii. Dumnezeule, cat e de frumoasa! Mi-ar placea sa intru in vorba cu ea, dar daca ma fac de ras? Oare o sa imi para mai rau ca nu am incrcat nimic sau ca am dat gres?
     Adancit in propriile ganduri, incercand sa imi fac curaj sa intru in vorba, nici macar nu observ ca intunericul a acoperit totul in jur ca o mantie catifelata. Fata inchide cartea si apuca in graba geanta de pe  banca, apoi se ridica si pleaca pur si simplu. Ma simt dezamagit. Oftez si imi deschid si eu geanta sa pun cartea, vreau sa plec acasa, dar.. nu, asta nu e geanta mea! Asta este facuta din alt material, unul mai fin, si dimensiunile aproape duble.. hei, asta e geanta ei!
     Ma ridic grabit de pe banca si alerg, prinzand-o din urma.
     - Domnisoara.. ati incurcat.. gentile.
    Abia mai pot respira. Ma priveste amuzata si imi multumeste recunoscatoare. Urmeaza un moment stanjenitor in care amandoi nu spunem nimic, asteptand parca ceva ce amandoi ne dorim atat de mult. Inspir fortat incercand sa imi fac curaj, si pana la urma reusesc.
    - Stiu ca o sa para ciudat, dar.. ai vrea sa iesim undeva in seara asta?
    Imi surade.
    - Asteptam sa ma intrebi asta de cand m-am asezat langa tine.
    Facem schimb de genti si ne privim amuzati, apoi brusc imi dau seama de smecherie..
    - Ai facut-o intentionat! Ai incurcat gentile intentionat! ii spun razand.
   Rade si ea.
    - Shh.. hai sa mergem in centrul orasului, stiu eu un local superb, imi spune apucandu-ma galant de mana.
   Ii zambesc, simtind ca povestea noastra abia a inceput.
 
    Concurs organizat de Reeija, magazin online ce ofera genti dama.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

(..) si atunci am sters tot ce reusisem sa scriu, si am desenat doar o pereche de aripi sfasiate de dor..