Nu mai conteaza..

  La naiba,la naiba cu EL si cu tot ce imi aminteste de EL!!


  Aseara eram chiar .. furioasa.Si nu inteleg de ce.Nu ma indragostisem de el.Nu imi placea ceva deosebit la el (ba da,mint- imi placea felul cum ma facea sa ma simt cand eram impreuna).Nici nu simt ca l-am pierdut defapt,simt ca am pierdut doar "masca".. si de cand nu o mai gasesc,nu mai inteleg cine sunt.
  Aseara am vorbit pentru ultima data cu el.Aseara mi-am dat voie sa fiu idioata,sa il caut eu.. chiar sa cersesc o explicatie.Azi mi-am revenit.Nu am de ce sa fiu suparata.Devine penibil si anormal,si cuvintele astea chiar nu ma descriu (cred?!).
  In fond,am primit ce mi-am dorit: O RELATIE.Chiar si una de 2 zile (acum pe bune,chiar rad - cum era proverbul ala?! "ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa se indeplineasca").

Prietene sau ... ?!

Pentru L.

Nu pot sa cred.A trecut o luna de cand mi-ai facut asta, dar eu tot refuz sa cred.

Erai prietena mea.Te stiam de 16 ani, vreiam sa fiu ca tine, ai fost prima persoana care m-a inteles,

credeam ca vom fi prietene pentru todeauna..dar ai stricat totul.

Da,e vina ta,si ma simt mult mai bine sa spun asta.Nu e doar vina ta,dar in mare parte e vina ta. Am avut incredere in tine,poate prea multa,dar daca nu poti avea incredere in prieteni,atunci in cine sa ai?! 

Puteai sa imi ceri orice si ti-as fi dat.Puteai sa imi spui orice si te-as fi crezut.Dar sunt momente cand chiar si eu imi dau seama ca este prea mult.

Am vrut sa cred ca sunt proasta.M-am prefacut ca nu vad unele lucruri doar pentru ca nu vreiam sa ma cert cu tine (evident,din cauza ta),pentru ca aveam nevoie de tine,de cineva care sa ma asculte,care sa ma inteleaga.Dar tu nu ma ascultai,tu doar te foloseai de mine si continuai sa ma crezi proasta chiar si in ultima clipa.

Nu am mai vorbit cu tine de pe 19 noiembrie,si parca mi-e dor.Nu ti-ai cerut scuze si parca asta ma doare cel mai tare.M-am plictisit sa sper,nu vreau sa mai astept ceva care nu se va intampla niciodata. Orgoliul te impiedica sa recunosti ca ai gresit, sa recunosti inseamna sa accepti si sunt sigura ca nu vrei asta.

Am crezut in tine.Am crezut in prietenia noastra.Da,sunt fraiera.Dar tu ce esti?