Nu am fost niciodata mai aproape de cer

   M-am chinuit zeci de minute sa fotografiez luna. Nu am reusit. Am lasat pagina din jurnal goala. Am senzatia ca vocabularul meu este mult prea sarac pentru a descrie frumusetea peisajului.
   Stele. Stele peste tot. Stele create de Dumnezeu. Stele create de oameni. Unele statice si stralucitoare, altele plutind in intuneric. Lumina rece si lumina calda.. si luna - mare, rosie, stalucitoare, sursa a milioane de licurici oglinditi in apa, si valurile care imbratiseaza tarmul.. si nisipul atat de cald, de fin..
   Marea este oglinda cerului. Nu am fost niciodata mai aproape de cer ca atunci.

   Incep sa scriu ca un copil. Pagina din jurnal o sa ramana goala.