Se afișează postările cu eticheta sah. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sah. Afișați toate postările

miercuri, 21 august 2013

Probabil te iubesc

     La mare dormeam cu tine si ma trezeam mai mereu inaintea ta. Stiam ca daca as fi plecat sa imi cumpar o cafea si te-ai fi trezit si imi era frica sa nu iti faci griji, pentru ca mereu te panicai inainte sa te gandesti sa ma suni. Imi luam o tigara din pachet si te mai priveam pentru cateva clipe, dupa ieseam pe terasa.
     Fumam in liniste si ma amageam ca o sa imi beau cafeaua putin mai tarziu. Cafeaua si tigara faceau parte din micul meu ritual de dimineata. Crezusem ca sunt dependenta de cofeina, dar probabil m-am inselat. 
     Am sacrificat destul de multe ca sa fiu cu tine. Cafeaua e un nimic. (...).
     Imi placea cand stateam cu tine si jucam sah pana tarziu in noapte. Imi placea cand adormeam in bratele tale sau cand stateam si vorbeam pana tarziu. Mi-a placut si cand m-am imbatat mult prea repede, si tu a trebuit sa stai cu mine si sa ma convingi sa dorm (misiune aparent imposibila). Mi-a placut cand ai vrut sa vedem rasaritul (chiar daca nu am reusit, ca am ajuns mult prea devreme pe plaja si era frig). Mi-a placut cand ai cantat la chitara in tren, mi-a placut si cand ti-ai facut griji pentru mine, dar cel mai mult mi-a placut ca m-ai lasat (si) sa fiu singura.
     Adoram sa ma plimb desculta si singura, pe plaja aproape pustie. Sa intru in apa noaptea chiar daca nu stiam sa inot. Sa ascult Vama si sa conturez in intuneric randuri de poveste pe nisip pe care nu mi le voi mai aminti niciodata. Probabil sunt nebuna, dar am impresia ca daca as renunta la momentele mele de singuratate si melancolie as simti ca nu mai pot respira. Cred ca mi-as pierde mintile.
     Probabil te iubesc. Pentru prima data in viata simt cu adevarat nevoia sa scriu despre tine.

      Si totusi...am tresarit cam tare cand necunoscutul ala m-a sunat doar ca sa imi auda vocea

      Anemona.

duminică, 2 iunie 2013

Sah pe tabla destinului


      Suntem aceleasi piese de sah pe tabla infinita a destinului, dar cineva a hotarat sa schimbe regulile.
      Nu am inteles nici acum de ce nebunul se misca ca un simplu pion. Cine l-a invatat sa faca asta? Cred ca i-a ucis cineva si ultimul vis, pentru ca se vede ca este mai hotarat ca niciodata sa devina altcineva. Pacat, orice tabla de sah are nevoie de un nebun, pioni sunt atat de multi..
      Si de cand doi regi au nevoie sa mearga alaturi, cu mainile inlantuite atat de nefiresc? Oare prietenia nu tine cont de nici un fel de regula? Va rog, sa ii opreasca cineva! Spuneti-le ca doar unul din ei poate sa fie invingator. Cum adica ce inseamna invvingator intr-o prietenie? Hm.. pai asta este probabil un nonsens, dar nu a contat si nu o sa conteze vreodata. O sa iti uiti toate dilemele cand o sa ii vezi cum se lupta pentru putere.. ah, ce orgoliosi sunt regii! Da-le doar un pretext si vor isca o lupta, fara sa se gandeasca la consecinte.
     Si de ce sunt atat de multe regine pe tabla asta de sah? Ar fi minunat daca fiecare ar arata diferit, sau macar daca s-ar misca in alt mod, dar acum este o adevarata harababura! Eu nu mai inteleg nimic. Reginele se privesc cu invidie (sau cel putin asa imi pare mie), se imita una pe alta, se evita cu gratie.. imi explica cineva ce s-a intamplat? Cine a schimbat regulile?
     Incerc sa ignor tot ceea ce mi se pare ciudat dar nu pot. O gramada de piese vin spre mine, alearga, ma depasesc zambind rece si superior.. oare nu isi dau seama ca se indrepata in directia inversa? Sa ma intorc si sa alerg dupa ele, sa raman pe loc, sa inaintez in neant.. ce sa fac acum?
      E ciudat sa fii singurul pion care isi doreste sa joace sah dupa vechile reguli. Si cand ma gandesc ca m-as putea transforma oricand intr-o regina, daca mi-as dori cu adevarat..

     Anemona.