Nu-i iubire..

    "Nu-i iubire" mi-am spus, pentru prima data dupa mult timp zambind chiar sincer.
     Am rasuflat usurata.
     In ce s-a transformat obsesia aia dulce?
     Nici nu ma mai gandesc la el. Il vad, si am senzatia aia de gol in propria fiinta. Ma gandesc cum omul ala a putut insemna atat de mult (in fine, ceea ce credeam eu despre el). Acum regasesc in altcineva ceea ce vedeam in el, dar nu sunt indragostita. Nu pot iubi aceleasi lucruri de doua ori, as fi chiar idioata.
     Sunt a altuia si nu sunt. In orice caz, am fost. Acum imi incredintez sufletul doar demonilor mei.

     "Nimeni nu o sa ma (mai) faca niciodata sa sufar, pentru ca imi apartin doar mie."

      Anemona. (17.04.2013)

Azi ma simt..

    Azi ma simt.. ciudat de impacata cu mine.
    Azi cred ca merit ceva mai bun.
    Azi am primit raspunsurile de care aveam nevoie, chiar daca am uitat sa pun intrebarile. Mi-a fost teama.. a trecut. Era doar o stare.
    Azi ma privesc in oglinda si nu mai vad un montru. Demonii sunt tot acolo, dar ei sunt parte din mine. Pentru prima data ii accept. Vreau sa invat sa ii iubesc, sau macar sa imi placa partea asta a mea. Oare exista intuneric in oricine?
       ..
    Dar cine naiba are nevoie de raspunsuri la aceasta intrebare?
    Stiu ca exista. Exista intuneric si lumina. E suficient. De ce as avea nevoie de mai mult, cand propria fiinta imi e suficienta?! Azi nu imi mai pasa de ceilalti. Pot sa zambesc..

    Anemona.

Sa scriem!

    Hai sa scriem.. te roooog!
    Hai sa desenam conturul monstrilor pe care ii ascundem in interior. Putem face asta? Pai de ce nu.. ? Daca nu l-ai vazut niciodata, incearca doar sa iti imaginezi. Si dupa scrie despre asta. Chiar daca ai talent la desen, tu doar scrie.
    De ce vreau sa scriem despre monstri? Pai.. de ce nu? Vreau sa stiu si partea asta a ta.
    Scrie despre demonii tai pana ajungi sa ii cunosti. Dupa povesteste-mi despre ei.
    Arata-mi toate fetele tale, toti demonii.. promit ca nu o sa fug. Ai mei sunt sigura ca sunt mai rai.
    Ti-am aratat vreodata cat de intuneric este in mine?.. Nici nu vrei sa iti arat, nu e asa?
    Ce e asta? Un fel de monolog adresat? Adresat cui?..
    Hmm..
    Inchid ochii si ma gandesc la prima persoana care imi vine in minte. Nu este el. Si zambesc.
 
    Anemona.