Scrum (*)

      Iti lipesti buzele de filtru si tragi,
      dantela fumurie iti invadeaza plamanii
      si lasa urme dulci
      in intreaga ta fiinta.
      Vanilia are gust de copilarie,
      iti place si mai vrei,
      dar aroma inselatoare se schimba,
      expiri parfum de trandafiri,
      incepi sa stranuti amintiri,
      devii alergic
      si nu te poti opri,
      un fum, doua, mai mult,
      mereu e vorba de mai mult,
      esti bonlav si nici nu stii,
      nici nu iti pasa,
      simti doar aroma alcoolului,
      bautura ieftina iti imbata simturile,
      betie de sentimente
      condimentata cu atingeri de sarut,
      mereu contraste.
      Ai ajuns la filtru si nu realizezi,
      continui sa tragi,
      esti nebun,
      buzele iti ard si tu tot tragi,
      te frige si nu iti pasa,
      scapi tigara din maini,
      o stingi cu o lacrima,
      iti stingi visul..
      Picaturi iti contureaza chipul,
      iti lingi buzele insetat,
      atata apa si nimic nu te satura..
      Te-ntreb ce vrei sa simti, nebunule..
      Vrei sa gusti iar vanilia?
      Pacat..
      mai sunt doar urme de scrum.
      Linge-ti buzele si plangi,
      au gust de tine,
      doar asta ti-a ramas.

   Ma intrebase cineva de ce fumez. Fumez pentru senzatie. Sunt curioasa daca a inteles cineva ceva din poezia asta..

   Putin mai aproape de Anemona.