marți, 18 septembrie 2012

Dialog fara sens


    Sta pe fotoliul de catifea, strangand tapiteria sangerie. Ma priveste fix, increzatoare. Parul blond ii mangaie umerii albi, facand-o sa semene cu o papusa de portelan.
     - Mi-e mila, imi spune.
     - Ti-e mila de ce?
     - De cei care nu fac nimic. Genul de oameni care doar asteapta, care nu stiu sa lupte pentru ceea ce vor. Oamenii ca tine.
      - Hmm..
      - Sa nu mai spui niciodata ca vrei sa slabesti in timp ce mananci ciocolata sau alte porcarii. Sa nu spui ca vrei sa fie al tau, cat timp tu nu ai curajul sa ii spui macar doua cuvinte. Sa nu spui ca vrei sa scrii o carte cand nu ai mai scris o pagina de nu mai stiu cat timp. Sa nu spui..
       - Taci!
       - Doare, nu? ma intreaba ranjind.
       - Putin.
       - Te minti pe tine.
       Se ridica din fotoliu si ma saruta pe obraz.
       - Candva o sa iti dai seama cat de mult semanam..

    E ciudat cum unele vise nu mi le pot aminti, dar altele imi raman parca obsesiv in minte si nu le pot uita. Nu o mai visasem de mult. Era si timpul..

    Anemona.

13 comentarii:

  1. Cunosc tipul asta de vise care raman pur si simplu in memoria mea ... si uneori le urasc. Dar mai mult le urasc pe acelea care par mult prea reale si care ma rascolesc cumplit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu mereu am multe vise stupide, si a aiurea ca oricat de imposibil ar fi in realitate ce mi se intampla tot nu imi dau seama ca visez

      Ștergere
  2. Cam are dreptate, dar cred că e valabil și pentru noi, cel puțin pentru mine.
    O să vină timpul când vei avea curaj să îți iei inima în dinți! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mi se mai intampla si mie sa-mi ramana cate un vis in minte pe care mi-l aduc aminte mereu,fara sa vreau...

    RăspundețiȘtergere
  4. Te doare constiinta, sufletel?
    Stiu cum e, crede-ma.
    Ma cert cu ea foarte, foarte, foarte des.
    Si o urasc, ma jur ca o urasc!
    Dar are dreptate deobicei...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu o urasc pe a mea. Si la el, are dreptate intr-un mod dureros si pe care nu il accept.

      Ștergere

(..) si atunci am sters tot ce reusisem sa scriu, si am desenat doar o pereche de aripi sfasiate de dor..