Imi privesc in oglinda chipul ciudat de alb, palid. Ochii mei par mai negri decat ieri (sau oare chiar sunt?..), buzele le am uscate, respiratia grea, miros a tigari mentolate si vanilie, parul il am acum aproape rosu.. am cearcane, eu mereu am cearcane, niciodata nu am reusit sa dorm cum trebuie, cand trebuie.. prea multe ganduri, prea putine vorbe.
Nu cred ca imi voi putea da seama vreodata cine sunt. Pot sa spun ce fel sunt, ce vreau sa fiu (si jur pe tot ce am ca vreau sa fiu Anemona!), ce calitati si defecte am, cum reactionez in unele situatii.. dar sa imi dau seama cine sunt, nu.. ar trebui sa ma cunosc bine, mult prea bine.. si nu cred ca vreau asta. Daca m-as cunoaste as sti ce vreau, dar nu as sti unde sa caut si asta m-ar face nefericita.. ciudata situatie, nu am stiut ca obisnuiesc sa port masti si sa imbrac in iluzii chiar si atunci cand sunt singura.
Nu am multe calitati (sau nu le vad eu, nu stiu ce sa spun). Mereu cand am privit in oglinda am vazut o imagine deformata a mea, o iluzie monstroasa.. asta vad si acum, si asta o sa vad toata viata. Asa am fost invatata sa gandesc (desi nu stiu sigur cine m-a invatat asta). Genul acesta de gandire porneste din nesiguranta, nesiguranta unui copil de 10 ani aproape obez care isi impunea propriile reguli si care isi refuza de multe ori gesturi pe care nu le credea normale, nesiguranta unei persoane care mereu s-a vazut defecta.
O calitatea a mea este probabil creativitatea. Nu am dus niciodata lipsa de idei, nu am ramas niciodata fara subiecte sau povesti despre care sa scriu.. imi place sa cred ca intr-o zi voi publica o carte, ca voi ajunge sa scriu bine, perfect.. imi place sa visez.
Sunt si ambitioasa, dar asta doar cand este vorba de scris. Am si umor (dar de multe ori cand beau, deci nu cred ca se pune). Sunt si prietenoasa si lupt pentru toate amicitiile mele, dar doar daca celalalt face primul pas. Deci.. calitatile mele sunt defapt semi-calitati, pentru ca se manifesta doar in anumite domenii.
Defecte.. hmmm, o gramada! Sunt cea mai aiurita persoana de care ati auzit, sunt sigura de asta! Mereu ascund bani prin carti si uit, ma izbesc de multe ori de pereti sau lucruri care imi stau in cale, uit zilele saptamanii (si e destul de aiurea sa te duci la liceu intr-o zi de joi cu ghiozdanul acut pentru vineri si un zambet larg pentru ca inca crezi ca urmeaza weekendul si ai si uitat de afurisita aia de lucrare la franceza!), vineri chiar am cazut in fata unor colegi pentru ca am alunecat din neatentie.. era inevitabil!
Modul de a gandi cred ca ar trebui inclus pe lista defectelor. La fel si timiditatea, faptul ca rosesc foarte usor, ca e ireal de simplu sa iti dai seama ce gandesc (sunt usor de citit, la naiba!), ca ma las influentata usor de anturaj, ca plang din orice si pentru oricine..
Dar pentru altii ce sunt?
Pentru vanzatoarea de ieri (care m-a privit mirata in timp ce am analizat timp de 30 de minute un glob de sticla) sunt probabil o clienta ciudata, imposibil de multumit, o fata careia pur si simplu ii plac globurile de sticla. Pentru colegi sunt tipa aia care incearca sa fie de treaba cu toata lumea (dar rareori reuseste). Pentru grupul de prieteni sunt tipa aceea ciudata, linistita, dar care stie sa se distreze in unele momente.. pentru profesori sunt genul de eleva normala, care nu cauzeaza probleme si nu iese deseori in evidenta. Pentru Copil..pentru el nu stiu ce sunt, dar acum chiar nu conteaza. Pentru majoritatea sunt doar o fata care scrie.
Dar ..pentru tine ce sunt?
Articol inscris in Blog Power 50 dupa urmatoarea tema propusa de Losty:
Vorbeste despre tine
-Calitatile tale
-Defectele tale
-Chestiile particulare care te scot din tiparul normalului
Alte articole inscrise: Mi-au murit laudatorii, Vorbesc despre IO, Hopuri.
In incheiere o poza cu mine..roscata :D nu se putea altfel nu?!
Anemona.
