Am ajuns la concluzia ca regretele sunt cele mai distructive franturi de sentimente. Regretele sunt acel ceva care nu te lasa sa dormi noaptea, care iti chinuie mintea cu intrebari ca "ce s-ar fi intamplat daca..?", nu te lasa sa dormi si te fac sa te gandesti la tot felul de scenarii mai mult sau mai putin posibile.
Am realizat si eu (in sfarsit) ca cel mai mare regret este sa nu incerci nimic. Nu mi-as putea ierta niciodata gandul ca eu as fi putut face ceva, ca as fi putut schimba ceva.. si am plecat. Ca am renuntat mult prea usor cand puteam avea totul, ca un singur gest sau cuvant ar fi putut contura o noua poveste. Chestiile astea nu se iarta.
Poate ca nu ai curaj sa incerci ceva, desi stii ca o sa regreti mai tarziu. In situatia asta sunt si eu. Daca o fac o sa regret, iar daca nu o fac o sa regret ca nu am facut-o. Am analizat situatia. Nu mai am ce pierde, nu mai am ce castiga. Pur si simplu imi indeplinesc o dorinta.
Pana acum mi-a lipsit curajul. De azi imi voi imagina ca dupa viata nu exista nimic, ca viata asta este singura sansa sa fiu fericita si sa traiesc asa cum mi-am dorit mereu. Vreau sa devin persoana care am vrut mereu sa fiu. Vreau sa devin.. Anemona. Nimic si nimeni nu o sa ma poata opri.
