Fuga (de el, de mine..)

    Am vrut sa vad si sa descopar tot ce tine de tine, dar tu nu m-ai lasat. Probabil ai crezut ca nu merit, ca imediat ce am inceput sa ma dezbrac de secrete ai fugit. La inceput am alergat dupa tine si dupa toate visele mele.
    Daca sa iti urmezi visele este o greseala, am gresit. Si mi-a placut. Am continuat sa gresesc la infinit, mi-a placut la nebunie sa sufar cu gandul la tine. Era un gest sadic sau nesabuit, dar crede-ma ca prefer starea aceea usor masochista in locul amortelii asteia dulci care m-a cuprins acum. Nu mai simt nimic. Nepasarea asta este ciudata, nu ma caracterizeaza..
    Probabil m-am plictisit sa alerg. Copii au mai multa energie.

    Anemona.