(falsi) prieteni!

Ciudati mai sunt oamenii, pe cuvant! Sau oare sunt eu prea "normala"?!

Prietena cu care nu vorbisem de mult,care m-a tradat intr-un mod atat de urat si nedemn.. ma sunase la ora 12 noaptea (nu i-am raspuns,mi-a fost foarte rau pe 4 si am dormit vreo 15 ore)..

Si tipul ala de care va spusesem ca a venit in tara,pe care il credeam un fel de "amic" .. a uitat de ziua mea (a doua oara).

Nu trebuia sa fie invers?

Oricum,m-am suparat pe el si nu cred ca il voi ierta prea curand.

A gasit tot felul de argumente de tipul "nu m-am uitat pe Facebook", "m-au concediat de la slujba", "e frig aici in Germania" si alte chestii stupide.

Nu trebuia sa fie invers?!

Bine,poate gresesc si eu.Dar genul asta de oameni nu merita decat un mare "nu ne pasa" din partea mea. Si pana la urma tot eu ma consum.Si pana la urma tot eu sunt aia care pune prietenia pe primul plan..

Inca nu m-am hotarat daca o iert pe (presupusa) prietena - sau nu.Oricum, sufletul meu zice "da",ratiunea un raspicat "nu".. O sa o las pe ea sa faca primul pas.Poate sa isi asume rolul principal. Sper sa joace bine. Sa stie ce sa spuna.Cum sa o spuna.

Ar putea evita tot spectacolul asta cu un gram de sinceritate si un simplu "imi pare rau".. Dar asa suntem noi,oamenii.Ne plac lucrurile complicare,ne place sa facem spectacol,adoram lumina reflectoarelor.. Ne plac personajele principale,ne incita actiunea.

Ma asez in scaunul spectatorilor si astept.

Din piesa de teatru vreau sa transform tot spectacolul asta intr-un film.Si eu sa stau intr-un scaun, sa mananc popcorn si sa zambesc.Hm..detasare!

Primesti ceea ce meriti.Mereu!

  Ieri mi-a fost groaznic de rau,azi sunt tampit de fericita.. E ciudata alternanta asta de sentimente.
  Petrecerea a fost ok. M-am simtit foarte bine,am facut o multime de poze.. si cand am suflat in lumanari,stiti ce dorinta am avut?! As vrea sa spun ca mi-am dorit ceva de genul "sa ma joc cu oamenii la fel cum reusesc sa ma joc cu gandurile mele" dar nu.. nu! Nu am reusit decat sa ma gandesc la..el! Parca trebuia sa imi doresc ceva care se poate intampla..
  Oricum, m-a sunat si "fosta prietena" (aceea care vam spus ca mi-a luat niste lucruri) si oarecum ne-am impacat.Acum ma intreb daca sunt un fel de Maica Tereza sau pur si simplu sunt idioata.. Oricum, am nevoie de ea. Mi-a spus niste lucruri care m-au atins,oarecum.
  Sper sa se observe diferenta.Nu mai sunt aceeasi fraiera.Sunt si asta, dar acum am ceva in plus.
  Voi primi ceea ce merita.
  Trebuie.
 

Ma tin de promisiune..

  Postez o poza cu mine.A imaginii din spatele sufletului.Sper sa nu fie o greseala..
  Va multumesc tuturor pentru urarile de "la multi ani".Si celor din viata reala care nu imi vor citi niciodata blogul.Inchin un pahar pentru voi diseara!

  Nu sunt frumoasa.Nu sunt speciala.Dar macar nu pretind ca sunt,si nici nu ma straduiesc sa par a fi ceea ce nu mi se potriveste.

Durere*

  Ma doare foarte tare burta si imi este greata.Cred ca se intampla asta de vreo 6 ore.. oare ce e cu mine?!

  Durerea imi paralizeaza fiecare centimetru din trup. Am stat ghemuita, inerta cu orele in pat.Nu am facut nimic.Nici acum nu fac nimic.Ma intreb cum de mai reusesc sa mai gandesc.Mainile si capul imi sunt amortite. Am luat vreo 4 pastile si nu mi-a trecut.. la naiba,ii cerusem farmacistei sa mi le dea pe cele mai puternice!

  Maine trebuie sa imi revin.Cum sa primesc invitatii in starea asta?! Vreau doar sa zac.Sa uit ca exist.Sa uit si de durere.
  Astept sa ma simt mai bine :(

Idiotilor!

   Nu va conta si nu o sa conteze niciodata,corect?..
   Nu ati obosit?Voi,astia atat de reali,intr-un mod atat de dureros.Voi,oamenii care ma cunosc personal.Nu ati obosit sa imi resuscitati atat de dulce fiecare celula a corpului,fiecare gand,sentiment esuat sau dorinta.. numai si numai pentru a avea mai tarziu ce sa distrugeti.Ce fel de persoane sunteti voi?Ce fel de "oameni" sunteti voi?..
   Imi vine sa plec.Sincer.Sa las totul asa si sa plec undeva unde nu ma cunoaste nimeni.Dar asta voi face la facultate,nu acum.. Nu pot sa fac asta acum.
   Macar gandirea mi-a ramas intacta.Cu sentimentele facute praf,reusesc sa gandesc.Sunt ganduri dureroase, mainfestate uneori prin lacrimi si dorinta de uitare.Dar exista.. Faptul ca pot sa imi pastrez modul (tampit) de gandire in fiecare situatie ma face sa fiu puternica - in felul meu.Dar cum poate fi puternic un om cu un astfel de caracter..?!
   Ma distrugeti si imi resuscitati sufletul de fiecare data.
   M-am plictisit si am obosit.. si stiu ca o sa o faceti din nou.
   Si din nou.
   Si din nou..
  ..
   Doare? .. Cam da. Doare prea tare.Vati gandit vreodata ca poate nu merit? Ca poate nu merit atentia nimanui, ca poate sunt facuta sa zac in singuratate o vesnicie?Ca poate nu am un rol in viata asta,ca nu am un destin, ca scriu aiurea,ca voi cititi acum doar niste ganduri idioate..
   Macar stiu ca ma cititi.Conteaza. Astia din realitate vor sa ma ajute,dar nu isi dau seama ca ma distrug. Incet dar sigur.Si nici macar nu stiu toata povestea.. doar eu o stiu.Si e una fara sfarsit,e una plictisitoare.. De ce va place,de ce continuati sa fiti aici,reali sau nu,pentru mine?
   
   Ultima zi la 16 ani si uite ce fac.Uite cum imi iau adio.Ma doare foarte tare corpul (nu stiu ce am),dar nu asta e important.Simt un gol in suflet..si chestia asta ma macina.Poate gasesc o solutie sa il umplu.. Trebuie. Mereu m-am priceput sa rezolv misiuni aparent imposibile.

Pentru doi ochi verzi..

  Ai avut dreptate.Acum iti dau dreptate.. ti-am spus odata ca atunci cand o vei saruta pe ea te vei gandi tot la mine. Nu ai facut niciodata asta.. m-am convins.
  Realitatea e dureroasa, rece..la fel ca vremea de afara. "Nu mai visa.." imi tot repetam. "Nu merita..".
  M-am gandit un timp ce ma innebuneste la tine.Ce imi place la tine. E o combinatie intre simtul umorului, zambetul, privirea aceea (in care ma pierd de multe ori), ironia ta si altceva care este doar al tau.Ai un fel de a fi pe care nu l-am regasit in nici o persoana cunoscuta.. Am cunoscut multi oameni la fel (la comportament si modul de gandire ma refer) dar ca tine nici unul.. Nimeni nu m-a facut sa caut in nestire raspunsul la niste intrebari pe care nici nu mi le pusesem inainte,sa par idioata si sa spun tot ce imi trece prin cap doar pentru un strop de atentie.. Dumnezeule,ce idioata am fost!
  Te-am avut in atat de multe vise pentru ca dimineata sa te pierd iar..definitiv de data asta.Asa cum mi-ai mai spus, "tu nu iti dai nici o sansa"..ai avut dreptate.Din nou! Urasc sa gresesc la fel cum urasc sa castig (pentru ca nu am atitudine de castigatoare).. Si urasc (mai mult decat orice) sa ai dreptate.
  Oricum, ce naiba se intampla cu mine?
  Spun lucruri pe care nu vreau sa le spun.
  Ma intristez la fiecare gest pe care il faci si nu imi convine.
  Cand te vad am momente cand vreau sa te iau in brate.
  Imi placi si te detest in acelasi timp.. iar amestec de sentimente,iar combinatia aceea delicoasa!
  Ochi verzi..iluzie.. ma lasi asa?
  Hai nu ma ajuti.. ?
  Macar pune-mi un diagnostic!

Petale de catifea..

  Am facut alt blog unde voi publica.Astept sa vad parerile voastre si criticile.. Apasa aici pentru roman!
  Oricum,vreau sa aflu daca sunt buna.Sau daca sunt foarte buna..Sau oare mai bine ma abtin? Nu ma prinde genul?.. Din nou prea multe intrebari.
  Astazi am incercat sa fiu cat mai "normala".M-am trezit cu ideea asta intiparita in memorie : "Incearca sa te prefaci,ei nu vor sti niciodata,niciodata..". Dar cum poti sa pari normala cand mergi pe afara cu pantalonii uzi pe tine,aproape ingheatati - la propriu si la figurat..Stiu, stiu radeti de cu mine.Si eu rad acum.. Erau uzi si am vrut neaparat sa ii port.Sper doar sa nu racesc.Nu pot sa racesc.. Nu tocmai eu..
  Oricum,am ajuns la liceu si m-am mai dezmortit in baie :). Dupa nici nu se cunostea.Doar eu ma simteam .. uda. Si inghetata. Hihi !
  Macar asa zgribulita si inghetata - am zambit. Ceva de genul "eu stiu ceva ce voi nu stiti".
  Prieteni..vi s-a mai intamplat si voua asa ceva sau sunt singura (a)normala?

Rece,prea rece.. brr!

  E frig..e atat de frig in orasul asta! Frigul imi da tot felul de idei nebune,ma face sa visez,sa sper.. nu trebuia sa fie invers?!
  La matematica am dat-o in bara.Urat.Am obtinut solutiile corecte prin metode gresite.. sa vad la istorie ce fac.
  Ma simt bine..azi.Ma simt putin fericita? implinita..dar sunt sigura ca va fi de scurta durata si nu ma entuziasmez cum faceam de obicei..
  Am inceput sa scriu o carte.Pentru cine?Pai pentru mine.. Vreau sa o termin pana la 18 ani,sa fie cadoul meu pentru mine..sa imi dovedesc mie ca pot,ca nu sunt o ratata.M-am hotarat sa scriu un roman politist (mereu m-au fascinat misterele nerezolvate, munca politistilor,interogatoriile..). Il voi numi "Flori de catifea" ( o sa vedeti de ce am ales acest titlu :D ).Oricum,am mai multe variante:
  1) fac un alt blog,il scriu acolo si cer pareri despre capitole
  2)il tin doar pentru mine
  3)nu fac nimic public pana nu ma duc la o editura..
 
  Ce ziceti?Nu stiu ce credeti voi,dar eu chiar vreau sa vad daca sunt buna..si daca mi se potriveste genul acesta.