Ma simt mai bine.Durerea a disparut si acum e liniste.Prea liniste.
Maine pot merge la scoala.In sfarsit.Acum astept sa descarc un film, " I spin on your grave" .. mi l-a recomandat o amica,mi-a spus ca e bun. Privesc partea plina a paharului: sunt sigura ca o sa mai slabesc.Cu o portocala si 2 covrigi (si aia mancati in sila) slabesti,corect?
Ma straduiesc sa arat cat mai bine.Si sa fiu obtimista. Pot sa am orice,dar nu vreau sa ma operez.. Nu! Am oroare de asa ceva.Mi-e teama ca cineva sa ma vada atat de goala,de vulnerabila.. sa ma vada asa cum nici macar eu nu am reusit sa ma vad.Nu!Refuz sa cred ca se poate intampla asa ceva.
Oricum,privesc partea buna: fara acest "incident" nu reuseam sa fac pasul decisiv spre schimbare.Am avut timp, m-am gandit bine ce vreau,cand vreau, ce o sa fac.. Si pentru prima data in viata am un plan.Si o dorinta. Una adevarata.
Sau sa spun ca am un vis?.. De obicei dorintele nu se implinesc,raman in mintea noastra si ne macina fiecare gand, clipa, idee.. Atunci am un vis.Si am nevoie de timp.Cam mult timp.Dar nu cer nimanui sa mi-l acorde.
Rabdare trebuie sa am doar .. eu.
