Ma simt de parca as privi o clepsidra, mangaind cu privirea fiecare graunte de nisip din ea. Greutatea firicelelor aurii ma apasa parca. As vrea sa le tin strans in pumn si sa nu le mai dau drumu niciodata. Mi-as dori enorm sa nu mai existe notiunea de "timp".
As vrea sa pot prelungi ultimele zile de vara la nesfarsit, chiar daca nu am facut nimic interesant in 3 luni. As avea tot timpul din lume sa ma regasesc.
A.
