Ascult Vama - Post iubire si stau degeaba de vreo 3 zile. Si ma simt fericita.
Nu fac nimic. Ma multumesc sa traiesc, sa simt, sa respir, sa invat sa iubesc..
Nu stiu daca asa trebuie sa fie fericirea. Daca ma comport cum trebuie. Probabil gandesc prea mult pentru un om fericit, dar nu imi pasa. Poate sunt unul din oamenii aia la care fericirea nu se manifesta intr-un fel distructiv. El s-a inselat. Imi vine sa rad. Cat de prost a putut sa fie! Ce idee cretina! Cum ar putea sa ma distruga cel mai minunat lucru, acela care ne face sa ne simtim cu adevatat intregi, cum ar putea sa ma distruga fericirea ... ?!?
Habar nu am ce ma face sa ma simt asa, dar este o senzatie aproape neomeneasca. Fericire in stare bruta - v-as da putin la fiecare, sa gustati, sa simtiti, sa va amagiti..
Am inceput sa cred ca sunt cu adevarat norocoasa. Primesc atat cat ofer si chiar nu am nevoie de mai mult. Am prieteni. Am familie. Am tineretea. Si.. il am pe el :). Restul e optional.
Anemona.
Mesaj pentru anonimul inteligent: spune-mi te rog locul si ora, sunt foooarte nerabdatoare :D sper ca nu e ceva rau.
