Plang pentru un om pe care nu l-am cunoscut doar pentru ca stiu cat de mult a insemnat pentru ea.
A facut accidentul chiar de ziua noastra, chiar in ziua in care implineam un an de cand am cunoscut-o, un an de cand am blogul, un an de cand viata mea s-a schimbat..
Nu pot sa cred ca a murit. Se trezise din coma, trebuia sa fie bine..
Ce fel de Dumnezeu ar lasa asta sa se intample?..
De ce oamenii buni ca ea merita sa sufere? De ce nu exista dreptate?
Oftez. Era bine, trebuia sa fie bine.
Viata e fragila, e ca un joc, poti sa il pierzi oricand.. e ca un tango, daca faci un pas gresit poti sa nu mai dansezi niciodata.. E trist. Imi pare rau, as vrea sa o ajut, as vrea sa iau din durerea pe care ea o simte si sa o simt eu, as vrea sa fie bine mai repede..
Azi plang un om cu care nu am vorbit niciodata. Azi port doliu in suflet.
Anemona.
