Privesc spre cerul de un gri bonlav,
Imi inchid ochii si simt doar durere,
E acel sentiment distructiv, dar nu-i grav
Caci iarna-i doar un anotimp oarecare.
Imi simt pleoapele de plumb, grele
Emotia vibreaza si-i parte din mine,
Am uitat ca nu conteaza parerile mele,
Acum stiu ca iarna o traieste oricine.
Acum am pielea mai rece ca un sloi de gheata,
Si ochii mei negri din carbuni par scluptati,
Ma simt complesita si nu mai fac fata,
In minte e iarna, in suflet nameti.
Ascult al vantului cantec soptit
Dar nu-l inteleg, simt doar ca mi-e dor,
E Decembrie si un singur lucru mi-am dorit,
Sa inghete afara la fel ca in al meu interior.
