M-am mai calmat (dupa episodul de aseara) si am vrut sa o sun.Pe buna mea prietena,cea care a organizat petrecerea fara sa imi spuna.Cred ca preferam sa imi spuna ca nu ma vrea acolo decat sa ma faca sa ma simt ca o idioata..Imi doream sa ii spun totul in fata,tot ce gandesc,tot ce simt.. desi cand fac asta cineva regreta.Si acel cineva sunt mereu eu.
-Buna?Ce faci?..Nu mi-ai raspuns la telefon aseara.Mi-a raspuns odata sora ta,erai afara la ora 1 noaptea..
-Am uitat sa te sun.Aveai nevoie de ceva urgent?
-A,nu..nimic.Am vrut doar sa iti urez un an cat mai bun.Doar am plans toata noaptea, am fumat si mi-am regretat toata viata.Aveam nevoie de o prietena adevarata..urgent!
-A..pai atunci banuiesc ca nu e nici o problema.
-Nu..nimic. Te temeai sa nu ma autoinvit la petrecerea ta,nu?De ce mai intreb,stiu sigur..
-Sunt cu ai mei prin oras.
-Aha.Ok.Pai..vorbim mai tarziu atunci.Nu o sa iti mai aduci aminte de mine nu?
-Pupici!
Da.Am ales sa nu ii spun ce cred.Am ales sa joc si eu dupa regulile lor,sa ii lovesc si eu pe la spate cand stiu ca o sa doara mai tare.Asta nu ma face cu nimic mai buna.Dar macar am certitudinea ca nu le sunt inferioara.
Aseara mi-am facut o promisiune.Nu ma voi mai lasa calcata in picioare de nimeni.Si imi voi lua revansa. Acum,peste un an,doi,o suta..ce conteaza?In jocul asta ciudat voi face orice pentru a iesi invingatoare.ORICE!
A fost greseala mea pentru ca mereu ma simt datoare fata de persoanele care mi-au sters candva lacrimile..
