sâmbătă, 4 februarie 2012

Idiotilor!


   Nu va conta si nu o sa conteze niciodata,corect?..
   Nu ati obosit?Voi,astia atat de reali,intr-un mod atat de dureros.Voi,oamenii care ma cunosc personal.Nu ati obosit sa imi resuscitati atat de dulce fiecare celula a corpului,fiecare gand,sentiment esuat sau dorinta.. numai si numai pentru a avea mai tarziu ce sa distrugeti.Ce fel de persoane sunteti voi?Ce fel de "oameni" sunteti voi?..
   Imi vine sa plec.Sincer.Sa las totul asa si sa plec undeva unde nu ma cunoaste nimeni.Dar asta voi face la facultate,nu acum.. Nu pot sa fac asta acum.
   Macar gandirea mi-a ramas intacta.Cu sentimentele facute praf,reusesc sa gandesc.Sunt ganduri dureroase, mainfestate uneori prin lacrimi si dorinta de uitare.Dar exista.. Faptul ca pot sa imi pastrez modul (tampit) de gandire in fiecare situatie ma face sa fiu puternica - in felul meu.Dar cum poate fi puternic un om cu un astfel de caracter..?!
   Ma distrugeti si imi resuscitati sufletul de fiecare data.
   M-am plictisit si am obosit.. si stiu ca o sa o faceti din nou.
   Si din nou.
   Si din nou..
  ..
   Doare? .. Cam da. Doare prea tare.Vati gandit vreodata ca poate nu merit? Ca poate nu merit atentia nimanui, ca poate sunt facuta sa zac in singuratate o vesnicie?Ca poate nu am un rol in viata asta,ca nu am un destin, ca scriu aiurea,ca voi cititi acum doar niste ganduri idioate..
   Macar stiu ca ma cititi.Conteaza. Astia din realitate vor sa ma ajute,dar nu isi dau seama ca ma distrug. Incet dar sigur.Si nici macar nu stiu toata povestea.. doar eu o stiu.Si e una fara sfarsit,e una plictisitoare.. De ce va place,de ce continuati sa fiti aici,reali sau nu,pentru mine?
   
   Ultima zi la 16 ani si uite ce fac.Uite cum imi iau adio.Ma doare foarte tare corpul (nu stiu ce am),dar nu asta e important.Simt un gol in suflet..si chestia asta ma macina.Poate gasesc o solutie sa il umplu.. Trebuie. Mereu m-am priceput sa rezolv misiuni aparent imposibile.

8 comentarii:

  1. daca am intelege durerea am sti si cum sa ne ferim de ea...
    dar nu se intampla asa...
    lasa durerea sa doara si mergi...o sa vezi cat de departe vei ajunge...

    RăspundețiȘtergere
  2. Pana atunci trebuie sa accepti ca asta e omenirea.Trebuie sa mergi mai departe,daca pui totul la suflet va si si mai rau..

    RăspundețiȘtergere
  3. Eheheeee, si asta e doar inceputul... Mai sunt multe de iunvatat. Viata e o scoala care nu se termina niciodata.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce bine ai zis-o pe asta :))
      E un fel de scoala unde iti predai singur nu? :DD

      Ștergere
  4. trebuie sa renunti la ei!! trebuie sa renunti la cei care te ranesc! trebuie sa te gandesti si la tine! e spre binele tau! nu poti sa te inconjori de oameni care nu iti vor binele si sa continui sa plangi in tine! nu poti! nu e firesc asa!
    viata e scurta, dar totusi, prea lunga... doare, dar sunt unele lucruri/persoane la care trebuie sa renunti, pentru binele tau! haide! capul sus! noi o sa fim aici cand o sa ai nevoie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult :* ai spus niste lucruri foarte intelepte aici

      Ștergere

(..) si atunci am sters tot ce reusisem sa scriu, si am desenat doar o pereche de aripi sfasiate de dor..