luni, 15 decembrie 2014

Ganduri


   Cascada de fum se prelinge relaxat in tot corpul. Inchid ochii si pasesc pe treptele de marmura ale palatului pe care il visez mereu. Nu am reusit niciodata sa inteleg ce si cand am ascuns acolo. Subconstientul meu este nenorocit, incercand sa stapaneasca povara dispretuitoare ale unor amintiri ce au uitat sa moara.
   Spatii albe. Mintea mea este plina de spatii albe.

   Aud zgomotul marii, dar nu ii pot reda culoarea si parfumul cu exactitate.
   Blank.
   Ii amintesc numele, dar nu mai tin minte cum ma alinta sau daca a facut-o vreodata.
   Blank.
   Vad conturul unor umbre ale trecutului manjindu-mi prezentul. Amintiri ce ies din mocirla alba incercand sa imi imbete ratiunea.
   Blank. White. Blank.
   Imbratisarea in ploaie a unui el furios, nehotarat, distrus. Poate o sa imi lipseasca. Ce mi-a spus atunci?
   Blank.
   Prima zi de gradinita. Prima imbratisare. Primul sarut.Prima excursie. Prima mea educatoare. Prima data cand am gatit. Prima data cand am am fumat.
    Blank.
    O serie de amintiri goale si incomplete, incapabile sa imi umple (sau macar aline) fiinta.
   
    Poate ar trebui sa traim in prezent si sa lasam filosofia indragostitilor. Mintea proceseaza oricum. Incepe sa imi fie mila de cei care gandesc.

Un comentariu:

(..) si atunci am sters tot ce reusisem sa scriu, si am desenat doar o pereche de aripi sfasiate de dor..