duminică, 15 ianuarie 2012

O altfel de poveste (2).


  Dupa ce baiatul pleca,se simti dintr-o data goala. Crezuse ca stia ce insemna singuratatea..dar nu stia.Casa era prea goala.Peretii prea reci. Lacrimile prea multe.
  Se intreba daca a procedat corect.Sau daca putea sa il schimbe.. Ce nu i-a putut oferi ea?De ce a procedat asa?De ce a mintit.. Putea suporta adevarul.Dintre minciuna si adevar cu siguranta ar fi ales adevarul.. Chiar daca era cea mai dureroasa cale.Pentru ea,pentru ei..
  In seara aceea ceva in inima ei se rupse.Nu mai putea plange,dar nu mai era ea.Se uita in oglinda: rimelul scurs,ochii incercanati,fata palida.. Asta era ea acum? Asa o facuse sa ajunga? Asta a ramas din iubirea pe care i-o purta?Asta chiar era ea?..
  Erau multe intrebari.Prea multe intrebari.Isi lua haina si pasi grabita spre usa.Avea nevoie de aer.Nu mai putea suporta.Prea multa linste.Prea multa singuratate doar pentru o singura persoana.
  In timp ce se imbraca isi derula in minte toate clipele petrecute impreuna. Tot ceea ce servise ca si cadru pentru povestea lor.. Isi aminti de toate impotrivirile parintilor ei,de toti prietenii ei la care renuntase doar pentru ca sa fie cu el.. La toate plecarile lui neanuntate,la toate serile in care venea mirosind a parfum de femeie si o mintea ca le-a testat pentru ea.. Si ea il credea doar pentru ca avea nevoie de o poveste..
  Pasii o purtara spre parcul unde s-au cunoscut.Pasea incet.Timpul nu mai conta.Se indrepta spre banca unde s-au cunoscut.Se indrepta spre locul unde ii jurase iubire vesnica.. Ii era dor.De momentele alea.Ii lipseau. Sau ii lipsea el?..
  Pentru ceea ce urma sa vada nu era pregatita. Oare era posibil.. Nu,nu aici,nu acum.. Dar totusi..
  Era acolo.

5 comentarii:

(..) si atunci am sters tot ce reusisem sa scriu, si am desenat doar o pereche de aripi sfasiate de dor..